luni, 15 mai 2017

EVOLUȚIA ISTORICĂ A IDEII DE „LIBERTATE”.

EVOLUȚIA ISTORICĂ A IDEII DE „LIBERTATE”


     Termenul „libertate” n-a avut întotdeauna înțelesul de azi. Acest termen provine din latinescul „libertas/libertatem”, care însemna, de fapt, „iertare”. De altfel, din latinescul „libertatem” provine românescul „iertare”. Însăși această semnificație arată că-n vremea romanilor un om care beneficia de libertate însemna că era iertat de sclavie. În Imperiul Roman exista o categorie socială a liberților, în fapt, a oamenilor „liberi”, iertați de sclavie. Cu alte cuvinte, acești liberți nu erau sclavi, dar nici oameni liberi în înțelesul de azi. Echivalentul roman al ideii moderne de „om liber” era cetățeanul roman. Însă, acest termen de „cetățean roman” avea și el un înțeles total diferit de actualul termen de cetățean. În lumea romană se devenea cetățean doar după ce un individ exercita serviciul militar, de 20-25 de ani! Serviciul militar nu era obligatoriu, deși neamurile învinse erau forțate să furnizeze oameni pentru trupele auxiliare. Oricine, de orice neam, după ce își exercita acest serviciu militar devenea cetățean roman! Așadar, termenul „cetățean roman” n-a avea înțeles etnic. La sfârșitul serviciului militar, atât militarul respectiv primea cetățenia romană, cât și membrii familiei sale. Cetățenia se moștenea, apoi, din tată în fiu. Un caz celebru de cetățean roman a fost cel al Apostolului Pavel! Acesta era evreu prin naștere, dar avea și cetățenie romană pentru că cineva din neamul lui o obținuse! Desigur că cetățenia romană se putea și cumpăra cu bani grei, pentru că, nimic nu este perfect în vreun tip de societate umană!
   Schimbarea sensului latinescului „libertas/libertatem” se va face greu, de-a lumgul mai multor secole. Momentul decisiv va fi reprezentat de filozofii iluminiști. Aceștia au arătat și demonstrat că locuitorii Franței trebuie să fie oameni iertați sau liberi de a mai suporta absolutismul regal. Și de aici, termenul va căpăta conotația actuală. Rolul decisiv l-a avut filozoful Montesquieu. El a definit libertatea individului ca fiind dreptul unui om de a face tot ceea ce îi permit legile.
     În zilele noastre, din păcate, unii au denaturat sensul cuvântului „libertate”, în sensul că ei cred că ar fi liberi să facă tot ce vor, ajungându-se la termenul „libertinaj”. Mai mult, unii nu mai respectă nicio limită a libertății proprii, comportându-se ca anarhiști. De aceea este nevoie, în multe situații, de privarea de libertate a unor semeni de-ai noștri! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

CE NE SPUN PSALMII? - Cartea a cincea. Prima parte.

  CE NE SPUN PSALMII? - Cartea a cincea. Prima parte Cartea a cincea - psalmii 107-150! Prima parte: Psalmul 107: Versetele 1-9: Cu ac...