REGIMURI COMUNISTE APARTE.

REGIMURI COMUNISTE APARTE

    În cadrul lumii comuniste au existat unele regimuri comuniste mai aparte, fie într-un sens bun (cazul iugoslav), fie într-un sens profund negativ (cazul cambogian).

1. Regimul titoist din Iugoslavia:

    

   A fost, cu siguranță, cel mai paradoxal regim comunist. Sfidează orice clasificare. Despre Iugoslavia lui Tito se poate spune c-a fost mai liberală, mai democratică, decât multe țări democratice din zilele noastre. Nivelul de trai era superior multor țări capitaliste. De asemenea, programele televiziunii iugoslave erau incredibile pentru locuitorii din alte țări comuniste, ca de pildă , pentru locuitorii din România comunistă, unde se ajunsese la programul tv de două ore zilnic. De amintit programul 3 al televiziunii belgrădene cu un conținut licențios chiar și-n timpul zilei!

    După moartea lui Tito, survenită în 1980, Iugoslavia va cunoaște un declin uriaș, neașteptat. Și totuși, chiar și-n anii '80, când regimul Ceaușescu, de exemplu, intrase în faza sa cea mai dură, Iugoslavia continua să uimească prin liberalismul ei!

2. Regimul cambogian:

    A fost reprezentat de khemerii roșii în frunte cu Pol Pot. Este, fără îndoială, unul dintre cele mai absurde regimuri comuniste! A ucis cca. 3 milioane de cambogieni, pe unii doar pentru vina că știau limba franceză ( Cambogia fusese colonie franceză) și purtau ochelari, semn că erau intelectuali și că nu se pricepeau la agricultură! Esta singurul regim care a dus o politică de antiindustrializare și  a urmărit dezurbanizarea, toți locuitorii trebuind să locuiască la țară și să se ocupe doar cu agricultura! Se pretindea că industrializarea și urbanizarea sunt simboluri ale Occidentului decadent!

3. Regimul comunist chinez:

    A cunoscut două etape distincte, anume:

a. Regimul maoist:

   A fost reprezentat de Mao Zedung. A fost un regim ultrasângeros, fiind responsabil de moartea a peste 60 de milioane de oameni! A promovat două experimente dezastroase pentru China, anume:

a.1. Marele salt înainte:

- se avea în vedere mobilizarea economică exemplară pentru a depăși S.U.A. în 10 ani;

- în momentul venirii la putere a lui Deng Xiaoping, China era ruinată de consecințele Marelui Salt.

a.2. Revoluția culturală (1966-1976):

- scopul ei era lichidarea tuturor manifestărilor burgheze din societate;

- a provocat milioane de victime datorate acțiunilor tinerilor fanatizați din gărzile roșii, pentru care arma impunerii revoluției culturale era „Cărticica Roșie” a lui Mao - o sumă de inepții despre o societate comunistă puritană, neatinsă de „corupția și decadența” occidentală!

b. Regimul lui Deng Xiaoping:

- odată venit la putere, Deng a schimbat în mod absolut imaginea Chinei comuniste;

- observând dezastrul lăsat de Mao, Deng va promova o formă de comunism opus total celui maoist;

- dacă Mao considera capitalismul drept o otravă, Deng, dimpotrivă, considera capitalismul cea mai bună armă pentru victoria comunismului! Deng spunea: „ A te îmbogăți este glorios!” Să ni-l imaginăm pe Ceaușescu spunând așa ceva!

- dar și regimul lui Deng a fost, până la urmă, tot comunist. Astfel, în 1989 au fost uciși mii de oameni în Piața Tienanmen, care protestau contra regimului și cereau instaurarea democrației.

    Despre viitorul regimului comunist din China nu putem decât să facem speculații. Nu se poate ști cum vor evolua lucrurile. Cert este faptul că, această țară cunoaște o puternică dezvoltare economică și, nu este exclus, să ajungă prima putere economică a lumii!