IMHOTEP ÎNTRE MIT ȘI REALITATE!

IMHOTEP ÎNTRE MIT ȘI REALITATE!

 Poate că nicio altă civilizaţie a Antichităţii nu este mai bine cunoscută, din punctul de vedere al vestigiilor arheologice, decât civilizaţia Egiptului antic. Cu toate acestea în mod paradoxal, nicio altă civilizaţie antică nu este mai puţin înţeleasă şi, deci, mai misterioasă decât cea egipteană.

   În toate tratatele egiptologice figurează numele unui personaj, care nu a fost cuceritor sau faraon, ci artist şi savant. Acesta este Imhotep, medic, arhitect şi principalul sfetnic al regelui Djoser (aprox. 3150 î.H.).

 Egiptologii afirmă că Imhotep s-a născut la Memphis (antic oraş egiptean) dar, datorită înţelepciunii sale a făcut atât de mult pentru medicina egipteană încât a fost, cu timpul adorat ca zeul cunoaşterii şi venerat ca întemeietorul ştiinţelor şi artelor. Se spune că Imhotep şi Hertataf (fiul faraonului Keops) au fost oamenii cei mai înţelepţi din Egiptul antic.

  Tradiţia spune că Imhotep a pus bazele şcolii de arhitectură, sub administraţia sa fiind construită cea dintâi casă de piatră din Egipt; tot el a ridicat cel mai vechi monument egiptean care s-a păstrat până în zilele noastre, piramida în trepte de la Sakkarah. Aceste trepte reprezintă scara simbolică pe care trebuie să o urce sufletul faraonului, (după moarte) pentru a se înălţa spre părintele său spiritual: Soarele RA.

  Egiptenii ridicau rugi către Imhotep, cu scopul ca această zeitate să-i doteze cu inteligenţă şi inspiraţie către artă. Astfel, scribii înainte de a-şi începe activitatea, obişnuiau să-i jertfească o picătură din lichidul cu care scriau.

  Memphis a fost fără îndoială oraşul în care Imhotep a fost profund venerat. Ptolemeu al-IV-lea a ordonat să i se ridice un templu în insula Philae. Hieroglifele din acel templu spun despre Imhotep următoarele: „Mare Zeu, fiu al lui Ptah, domn al formelor divine, tu dai viaţă oamenilor. Eşti cel mai inteligent dintre zei. Eşti imaginea şi asemănarea lui Thot.” Sculpturile îl înfăţişează întotdeauna cu un sul de papirus pe genunchi, parcă gata să citească un document către popor.

  Imhotep a fost iniţiatorul ştiinţei îmbălsămării defuncţilor, cu scopul de a le conserva corpul de-alungul secolelor. În privinţa ştiinţei medicale a ocupat acelaşi loc ca Hipocrate în Grecia şi Esculap în Roma antică. Egiptenii îl considerau părintele medicinei şi erau îndreptăţiţi să creadă acest lucru. În zilele noastre a fost descoperit cel mai vechi tratat de chirurgie şi acesta este relaţionat cu papirusul Smith, în care, se descriu operaţii de diverse tipuri şi se consideră că aceste reprezintă o compilaţie de procedee chirurgicale făcute de Imhotep. Papirusul Smith a fost cumpărat la Luxor în 1862 de amricanul Edward Smith şi, acum constituie una din comorile Societăţii de Istorie din New York. Faimosul egiptolog James H. Breasted a descifrat hieroglifele şi a publicat un tratat pe care l-a pus la dispoziţia oamenilor de ştiimţă. Papirusul Smith conţine 48 de cazuri între care, fracturi la nivelul coloanei vertebrale sau craniului. Fiecare caz este prezentat de o scurtă introducere ce prezintă un diagnostic sumar, apoi o analiză extinsă şi în final un prognostic clar. Prezintă însă numai în două cazuri terapia. Fără îndoială papirusul Smith este una din operele grandioase ale lui Imhotep ca medic al Egiptului arhaic.

Putem să ne întrebăm astăzi:

*Cine l-a învăţat pe Imhotep ştiinţa chirurgiei?

*Cum au reuşit egiptenii să realizeze operaţii craniene şi ale coloanei vertebrale acum mai bine de 5000 de ani?

  Graţie Maestrului Samael Aun Weor, antic hierofant al misterelor egiptene, ştim astăzi că ştiinţa medicală era foarte avansată în Egiptul antic şi că, prin intermediul ei, egptenii realizau vindecări pe care ştiinţa medicală de astăzi nici nu şi le imaginează. Mărturie a ceea ce spunem este faptul că ştiinţa contemporană nu a reuşit să descopere până astăzi etapele exacte ale procesului mumificării. Mumificarea şi alte tehnici medicale antice se datorează acestui OM care a meritat să fie zeificat şi care a purtat numele sacru de IMHOTEP.

IMHOTEP: persoană reală sau mitologică?

  A fost oare Imhotep o persoană reală sau este un zeu? Pentru egiptologi, Imhotep a fost multă vreme o figura mitologică. În urma cercetărilor arheologice s-a descoperit că Imhotep a existat cu adevărat. Existenţa lui ca persoană reală a fost demonstrată cu certitudine abia în secolul al XVIII-lea, după descoperirea unor inscripţii antice cu numele său.

  Popularizat într-o serie de filme hollywoodiene de mare succes, marele vizir Imhotep este una dintre cele mai cunoscute figuri ale Egiptului Antic, fiind astăzi chiar mai renumit decât cei patru faraoni carora le-a fost slujitor. Pentru cei impresionaţi de personajul malefic din filmele seriei „Mumia” , trebuie spus ca Imhotep inseamnă „cel care vine in pace”, iar biografia sa nu conţine elemente care să justifice portretul negativ care i s-a facut.

  Viaţa acestui faimos personaj al Antichitaţii este cu atât mai fascinantă cu cât el era un om din popor, care, graţie talentelor sale multiple, nu doar a ajuns pe culmile puterii, dar a şi rămas in istorie drept primul arhitect din lume, pionier al medicinei, poet si astrolog. Viziunea sa a transformat Egiptul dintr-o ţară cu construcţii de cărămidă într-o ţară cu imense edificii de piatră. Construcţiile au luat o amploare mai mare ca niciodată. Construcţia primei piramide de piatra, la Sakkara, este, fără îndoială, cea mai mare realizare a lui Imhotep, pe modelul careia au fost ridicate toate monumentele din Egipt. După moartea sa, faima lui Imhotep a continuat să crească, primind, cum aminteam, statutul de zeu.

  În 1960, arheologii au descoperit o ruină la Sakkara, despre care s-a spus că ar fi mormântul lui Imhotep, însă lucrul acesta nu a fost deocamdată dovedit. Englezul Walter Bryan Emery, profesor de egiptologie, şi-a dedicat viaţa arheologiei. În 1935 Emery devine şeful săpăturilor de la Sakkara. Sarcina lui cea mai importantă era să dezgroape imensa necropolă din timpul primei Dinastii. În 1964, după o întrerupere de câţiva ani, Walter Emery revine la cercetările (săpăturile) de la Sakkara, considerate a fi misiunea vieţii sale: mai ales căutarea mormântului lui Imhotep. Mormântul lui nu a fost găsit, de unde se poate conchide că el nu a fost prădat de hoţi. Măiestria lui de constructor pare să întărească această supoziţie - Imhotep şi-a ridicat mormântul încă din timpul vieţii, altfel decât cel al lui Djoser. Emery ştia foarte bine că mormântul lui Imhotep ar fi avut pentru istorie o importanţă la fel de mare ca cel al lui Tutankhamon. În decembrie 1964 a dat, la o adâncime de zece metri, de o grotă din Dinastia a 3-a. În faţa ei era un labirint ramificat: coridoare săpate, accese închise cu ziduri, un mare număr de ibişi mumificaţi. O statuie din perioada ptolemeică a fost dovadă pentru Emery că se afla pe direcţia bună. Pe soclul acestei statui erau săpate sărbătorile ce se ţineau în cinstea zeului tămăduitor. Una din ele avea loc în fiecare an, în ziua morţii acestuia. Stătea scris că Imhotep se odihneşte „în marele Dehan, o grotă pe gustul inimii sale”. „Ar fi posibil - spunea Emery - ca această grotă să fie acest uriaş labirint subteran”. Dar nu a fost să fie. Era deziluzionat, dar nu descurajat. Chiar dacă nu a găsit intrarea, „aceasta nu înseamnă că nu există nicio legătură între acest labirint şi mormântul lui Imhotep”, - susţinea Emery. De aceea Emery a mutat săpăturile în altă parte, dar zadarnic: el nu şi-a putut vedea visul cu ochii - găsirea mormântului lui Imhotep. La 11 martie 1971 Walter B. Emery s-a stins din viaţă. Mai nou, s-a avansat teoria că locul de veci al marelui vizir ar fi in mastaba 3518, pe care arheologii încă nu au deschis-o. Această mastaba (mormânt) se află in zona de nord a sitului, in care s-au gasit mai multe statuete ale lui Imhotep.

  Imhotep este considerat primul om de știință în sensul modern al cuvântului. După moarte, lui Imhotep i s-au atribuit puteri magice, considerându-se că avusese o descendenţa divină. El a fost unicul om de ştiinţă din istoria omenirii „transformat” in zeitate: după dispariţia lui a fost zeificat graţie numeroaselor cunoştinţe pe care le-a adus egiptenilor (printre care şi în medicină).

  Enciclopedia Britannica spune că reputaţia lui Imhotep era foarte respectată în acele vremuri și că odată cu trecerea timpului prestigiul său creştea. Toate acestea se întâmplau cu 2200 de ani înainte ca părintele vestic al medicinei, Hipocrat să se nască. Azi, o statuie a lui Imhotep troneaza în Galeria Nemuritorilor la Colegiul Chirurgilor din Chicago.

  Există și o opinie mai neconvențională legată de acest personaj, anume aceea potrivit căreia el ar fi, în realitate, Iosif din Biblie, cel vândut de frații săi și ajuns, în cele din urmă, mare vizir al Egiptului! Argumentele sunt: numele „Imhotep” nu este un nume real, ci, dimpotrivă, ar putea fi titlul dat de egipteni lui Iosif; de asemenea, se știe că, Iosif era renumit pentru înțelepciunea sa și capacitățile sale de interpretare a viselor, lucru valabil și pentru Imhotep. Mai știm că, niciun alt vizir al Egiptului nu a avut o autoritate atât de mare ca cea avută de Iosif, în afară de … Imhotep! Așadar este posibil ca cele două personaje să fie, de fapt, unul și același!