UNIUNEA EUROPEANĂ - PRINCIPII DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE.

 

UNIUNEA EUROPEANĂ - PRINCIPII DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

 Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de integrare a statelor europene într-un ansamblu coerent politic, economic, juridic și cultural. Acest proces a presupus adoptarea, printre altele, a unor principii și valori comune, precum și realizarea unui cadru instituțional care să asigure conducerea comună.

 Deși mult mai veche, ideea de integrare europeană a început să fie pusă în practică în a doua jumătate a secolului XX, într-o Europă confruntată cu gravele probleme generate de cel de-al Doilea Război Mondial. Realizarea unității europene a fost văzută ca soluție atât pentru realizarea reconcilierii istorice între Marile Puteri occidentale, cât și pentru evitarea pericolului declanșării unui nou război nimicitor. De asemenea, comunitatea avea rolul de a se opune expansiunii comunismului și de a oferi statelor europene premise favorabile recâștigării pozițiilor de putere pierdute în favoarea SUA și URSS.

 Punctul de plecare în construcția europeană l-a constituit realizarea unității economice. În anul 1950, ministrul de externe francez Robert Schuman a propus această apropiere în plan economic, prin punerea în comun a două resurse esențiale – cărbunele și oțelul. Propunerea a fost finalizată prin constituirea, în 1951, a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. La început au fost șase țări membre - Franța, R.F. Germană, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg. Un alt pas s-a realizat în 1957, când la Roma s-au semnat două tratate care au dus la constituirea Comunității Economice Europene/Piața Comună (cum a mai fost cunoscută) și a Comunității Europene pentru Energie Atomică/Euroatom.

 Cel mai important tratat semnat la nivel european în procesul de integrare a fost Tratatul de la Maastricht, din 1992. Acesta a adăugat unității economice pe cea politică. Tratatul a introdus denumirea de Uniune Europeană, moneda unică și ideea de cetățenie europeană. Totodată, a introdus reguli clare pentru o politică externă și de securitate comună.

 În timp, acestui proces de integrare i s-au alăturat tot mai multe state. Astăzi UE are 27 de membrii. Ar fi putut fi 28, dar Marea Britanie, în urma unui referendum popular, a părăsit UE.

Instituțiile UE:

1. Parlamentul European - asigură puterea legislativă. Este ales direct de cetățeni prin vot, o dată la 5 ani;

2. Consiliul European - definește direcția politică generală și prioritățile UE;

3. Comisia Europeană - guvernul UE; asigură puterea executivă, adică punerea în practică a politicii și a bugetului UE;

4. Curtea de Justiție - asigură interpretarea unitară a legislației europene în toate statele membre;

5. Curtea de Conturi - verifică corectitudinea cheltuirii fondurilor europene.

Principiile UE: statele componente trebuie să promoveze și să respecte:

*economia de piață;

*libertatea;

*democrația;

*statul de drept;

*drepturile omului etc..

Simboluri:

- drapelul UE - pe un fond albastru sunt reprezentate 12 stele galbene, dispuse în cerc;

- imnul UE - „Odă bucuriei” de Ludwig van Beethoven, pe versurile lui Friedrich von Schiller;

- moneda unică - Euro;

- deviza UE - „Unitate în diversitate”;

- ziua Europei - 9 mai; este ziua în care Robert Schuman a propus crearea CECO (9 mai 1950), dar este și ziua încheierii celui de-al Doilea Război Mondial în Europa (9 mai 1045).

Integrarea României în UE:

 În anul 1993 România a semnat acordul de asociere la UE. Procesul de integrare a fost îndelungat, presupunând îndeplinirea unor condiții economice, politice, legislative etc.. În cele din urmă, la 1 ianuarie 2007, România  a fost primită în UE cu drepturi depline. Principalele avantaje ale aderării: accesul României la cea mai mare piață unică din lume, accesul la surse financiare pentru dezvoltare, dobândirea de către români a calității de cetățenii ai UE.

 SUPLIMENTAR:

1.Dacă dorești să ști!

 Cel care a lansat pentru prima dată conceptul de „Statele Unite ale Europei” nu este Winston Churchill, așa cum cred mulți europeni, ci umanistul Erasmus de Rotterdam. El a inventat expresia de „statele unite”, neinspirându-se, în acest sens, de la americani pentru simplul fapt că, în vremea lui, Statele Unite al Americii nu existau! Erasmus considera că, la baza acestor „State Unite ale Europei” trebuiau să stea o unificare benevolă  a țărilor europene în jurul unei culturi și civilizații comune.

2.Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de provocări, cum ar fi:

2.1. Trebuie Creștinismul să fie inclus ca element fondator al civilizației europene în documentele Uniunii?

2.2. Există o toleranță cel puțin ciudată a unor cercuri politice față de Islam și emigranții musulmani care vin în Europa. Respectivele cercuri politice nu încetează, în ciuda evidențelor, să susțină că Islamul este religia păcii, în timp ce, Creștinismul ar fi o religie intolerantă. Această „gândire” dă apă la moară unor mișcării de extremă dreaptă.

2.3. Instituțiile europene par a nu mai ține cont de tratatele UE care reglementează sfera lor de competențe și iau tot mai multe decizii ce pun sub semnul întrebării suveranitatea națională a statelor. Se pune tot mai acut problema dacă UE să fie o comunitate de națiuni care să funcționeze ca un spațiu comun în materie strict economică sau să devină o federație în care statele naționale să nu aibă mare importanță.

2.4.  Ar trebui Marea Britanie să revină, într-o formă sau alta, în UE?