DESPRE RECENTELE ALEGERI PREZIDENȚIALE.

 

DESPRE RECENTELE ALEGERI PREZIDENȚIALE

 Nu încape nici cea mai mică îndoială, nici pentru analiștii din țară neafiliați alianțelor aflate la guvernare și nici pentru specialiștii din lumea întreagă, că alegerile din România au fost fraudate „la meserie” de către actori statali și non-statali. Ca să folosesc o expresie la modă. Dincolo de reacțiile lui George Simion, dincolo de nenumăratele reacții în plan extern, pro și contra, ceea ce mă intrigă în cel mai înalt grad este maniera în care funcționează în prezent propaganda. În cea de-a doua rundă a alegerilor prezidențiale au votat în total 11.600.000 de cetățeni români din țară și din străinătate. Tot conform acestor date oficiale, prezența la vot a fost de 63%. De aici rezultă că întreaga populație cu drept de vot ar fi de 18.500.000 de cetățeni. Pe lângă aceștia, există 5 milioane de copii și tineri până la vârsta de 18 ani, care nu au dreptul de a vota. Faceți, vă rog, fiecare dintre dumneavoastră socoteala. O socoteală pentru care nu trebuie să fiți matematicieni. Rezultă, chiar din datele oficiale, că totalul populației ar fi, în realitate, 23,5 milioane de persoane! Ceea ce contrazice flagrant alte informații oficiale comunicate de Institutul Național de Statistică. Este cu neputință ca INS să ne fi mințit în mod sistematic. Nu ne-au mințit nici autoritățile care ne-au comunicat datele de mai sus. Dintr-un simplu calcul rezultă, așadar, frauda. Frauda constă în diferența dintre numărul total al cetățenilor români cu drept de vot din țară și din străinătate și numărul celor care, chipurile, au votat. Diferența consistentă a fost adăugată prin tot felul de tertipuri, explicate în detaliu în solicitarea lui George Simion către Curtea Constituțională de anulare a alegerilor. Aceeași Curte Constituțională care a executat lovitura de stat și din care, din câte se aude, urmează să mai facă parte în curând o piesă de valoare, pe numele ei Danileț (sic!) Dacă alegerile au fost furate „la meserie”, iar autorii acestui jaf electoral nemaiîntâlnit în întreaga istorie a lumii, prin care în numai câteva zile un candidat surclasat cu 20 de procente câștigă totuși alegerile și încă la o diferență de aproape 10 procente, iar organizatorii acestei crime electorale s-au coordonat la perfecție și cu institutele de cercetare de piață ale căror prognoze s-au potrivit cu furtul alegerilor, este de mirare că s-a pus în mișcare, ca niciodată până acum, un întreg aparat de propagandă de natură să ne explice că totul a fost legal și cât se poate de logic. Transpiră la greu redacțiile televiziunilor arondate sistemului, la pachet cu sociologii plătiți din bani publici, cu analiștii „arondați”, dar și cu cetățenii de bună-credință, dar creduli - ca să nu mai vorbim de membrii partidelor din Monstruoasa Coaliție - pentru a demonstra ce? Că George Simion a comis greșeli uriașe, refuzând să se prezinte în confruntările directe cu Nicușor Dan și umblând hai-hui prin Europa, că afirmațiile sale i-ar fi îndepărtat mulți votanți, că și comportamentul său a lăsat de dorit întrucât a fost de tip arogant, în timp ce Nicușor Dan s-a comportat ireproșabil, a dat răspunsuri convingătoare la toate provocările, s-a dovedit a fi un bun reprezentant al așa-ziselor partide pro-europene și pro-NATO, total diferit față de Simion, care ar vrea să ne scoată din aceste alianțe, să ne „facă pachet” și să ne ducă la Moscova. De dimineața până seara, pe platourile televiziunilor arondate, se rulează într-o cadență înspăimântătoare asemenea explicații. Care, acum, chiar dacă ar fi adevărate, nu ar mai avea niciun rost. Pentru că frauda a fost bătută în cuie. Și, în ciuda argumentelor raționale și probelor greu de demontat aduse de George Simion, acestea nu vor avea câștig de cauză în fața unei Curți Constituționale care, dacă i-ar da dreptate, ar urma, implicit, să recunoască sacrilegiul pe care l-a făcut în 6 decembrie al anului trecut. Și totuși, această uriașă acrobație propagandistică, făcută pe muchie de cuțit, are un rost. Opinia publică internă și externă trebuie smintită sau anesteziată într-un asemenea hal încât să nu mai vadă pădurea de copaci. Adică să nu observe calculul pe care l-am expus la începutul acestei analize. Rezultatul va fi un președinte care nu va avea legitimitate în fața unei bune părți a populației, care va nominaliza un premier și el fără legitimitate, o coaliție de strânsură alcătuită din aceleași partide care i-au adus pe români la disperare, o guvernare cu aceleași contraperformanțe și, din păcate, în final, o criză majoră - economică, socială și politică - soldată, Doamne ferește, cu o explozie necontrolată a nemulțumirilor.

Se reface gașca Statului Paralel la conducerea României! Spațiul media a fost umplut de dovezi ale fraudei! În ultimele 48 de ore, cred că se pot contabiliza sute de mii de postări în care unii își prezintă doar opinia sau propria mărturie, mulți însă refac calculele, pe care n-au vrut să le realizeze partidul AUR și oamenii lui George Simion, și demonstrează tot ceea ce s-a discutat și tot ceea ce s-a pus pe masă începând din seara de duminică. Morți pe liste, voturi duble, peste tot, triple, mită și turism electoral. Nu mai zic de faptul că, pe site-urile oficiale, încă, la această oră, după decizia CCR, apare clar că Simion este președintele ales. Dacă se refac calculele și se dau peste tot, s-ar vedea că numărătoarea l-ar indica pe George Simion ca președinte. Ei bine, nu a contat absolut nimic. S-a jucat din nou cu pistolul la tâmpla judecătorilor CCR, care au fost băgați în cantonament încă din noaptea de luni spre marți. Se știa ce va urma. Deci au avut trei nopți de „cantonament”, ca să spun așa, si, apoi, ȚOC-POC, au și anunțat public, după o ședință inexistentă, în care n-au analizat nimic, că resping cererea lui Simion, care, nu-i vorbă, era lipsită de multe dovezi materiale, care ar fi putut fi găsite dacă „musiu” Simion nu s-ar fi cărăbănit luni de dimineață, la prima oră, împreună cu soția sa și cu prietenul său ungur, de la Cluj, într-o călătorie ca să-și trateze depresia. De ce judecătorii CCR au procedat așa? E limpede. Pentru că sunt plini de bube!  De-aia au fost aleși la CCR, pentru că sunt plini de probleme și de bube, cum am zis; care n-a fost informator, a fost trădător sau agent al altui stat, și se știe. Altul a furat, altul sau alta are apucături pidosnice. N-are rost să vă fac lista. Cunoașteți acest gen de distribuție la CCR încă din vremurile vechi, atunci când Coldea făcea pe bilețele lista elementelor de șantaj asupra judecătorilor CCR, la suspendarea lui Băsescu, anul 2007. Deci sunt aproape 20 de ani de practică. Ei bine, odată cu validarea alegerilor fraudate, a fost învestit în funcție Nicușor Dan și, în spatele lui s-a așezat din nou toată gașca politică a Statului Paralel. Bolojan și LuCovid, adică Ludovic Orban, îl flanchează din partea dreaptă și stângă. Cine sunt cei doi? Sunt oamenii lui Coldea, despre care vorbeam adineaori, dar și Nicușor Dan este tot omul lui Coldea; cât face Coldea așa pe sărăcuțul, are importanță. Sigur că nu Coldea este adevăratul șef, dar prin Coldea se administrează această armată de Bolojeni și Lucovizi și Nicușori. La învestirea lui Nicușor/Mucușor a fost prezent și „celebrul” Tomac, cel pe care nu l-au mai vrut românii și nu i-au mai votat partidul, dar s-a băgat pe liste, pe acolo, cu USR-ul și, la limită, a ajuns iar europarlamentar. Dar desigur că, din spatele lui Tomac, cine rânjește la modul figurat? Însuși Băse´. Bineînțeles, acolo sunt și toți anonimii USR-iști, incompetenți, cu incompetență dovedită, dar și ei, la rândul lor, extrem de rânjiți. Însă, peste tot și toate, și mai ales în spatele lui Nicușor, este umbra generalului Lucian Pahonțu, cel din Lerești, de lângă Câmpulung, din spatele căruia, tot așa, la modul figurat, rânjește și Iohannis, cel care, acum vrea să meargă director la SIE. Nu râdeți, că este adevărat ce vă spun. Deci, avem o adunătură de prieteni, niște rânjiți care vor administra un dezastru. De ce? Pentru că economia românească este praf, iar ei sunt slabi, ca să nu zic proști, nu au expertiză, metode și relații prin care să administreze acest lucru. Pentru că societatea românească este praf și pulbere și nu se preocupă nimeni de ea, și oricum este tardiv să-i mai facă ceva. Avem această problemă de psihoză colectivă, care se observă cu ochiul liber. Deci, această bucurie a acestor rânjiți, exprimată în zilele acestea, le va ieși pe nas în curând. Astăzi, noi, românii, trebuie să pricepem că în SECURISTAN nu există cetățenii, ci doar sclavi. Sau mai bine zis, sclaveți. Pentru că sclavii se mai revoltă din când în când, după cum știți din istorie. Ce urmează? Simplu: pentru unii, destui, urmează pușcărie, pentru că e nevoie de victime date mulțimii, date poporului, care nu va mai avea pâine, deci are nevoie de circ. Mulți dintre cei care l-au ajutat pe Nicușor Dan vor face din nou turele la DNA. Unii vor fi și arestați, alții vor petrece prin procese din care să mai dea din averile agonisite în timpul mandatelor guvernării Iohannis, să mai împartă din slănină, că, dacă nu, vor păți ca miliardarul Dan Adamescu, care știți că a murit pentru că n-a vrut să-și împartă banii. Pentru ăștia așa se va întâmpla. Pentru cei mulți, însă, va fi sărăcie și rușine și vom avea timp să comentăm. Pentru România apare în perspectivă un drum în derivă, într-un context în care nu avem jucători de niciun fel care să se bată pentru România, ci doar servitori deghizați în oameni de stat. Adică, pentru România e „Dumnezeu cu mila Sa!”. În ce mă privește, ca să termin tura, eu nu-l voi recunoaște nici pe Nicușor Dan președinte, nici regimurile de putere pe care le va genera! De ce? Pentru că eu consider că n-am trăit degeaba și niciodată nu mi-am bătut joc de onoarea mea. Nu o să o fac nici acum. Cum zicea un prieten, legat de onoare: „Bă, prietene, e singurul cadou pe care un om și-l face singur!”. Aaa,  cum o să-i zic lui Nicușor Dan? Cum o să-l poreclesc? Poate „Nicușor Fraudușor al SECURISTANULUI”.