MIGUEL DE BURIA - SCLAVUL DEVENIT REGE!

MIGUEL DE BURIA - SCLAVUL DEVENIT REGE!

În istoria Americii de Sud este consemnată, printre altele, și prima relatare a unei revolte de sclavi din Lumea Nouă. Această rebeliune a fost legată de numele lui Miguel de Buria, un sclav care nu doar ca și-a recâștigat libertatea în urma conflictului, ci a cucerit și inimile tuturor sclavilor sud-americani de după el. Puținele relatari istorice care există sugerează că Miguel s-ar fi născut undeva pe la 1510. Despre originile sale se cunosc puține lucruri, cu excepția faptului că era un sclav africant creștinat adus în Venezuela din San Juan, Puerto Rico, de către conchistadorul Damien del Bario pentru a munci la minele de aur din San Felipe de Buria, pentru tot restul vieții, ca atâtea alte mii de sclavi. Dar Miguel nu s-a împăcat cu această situație și, profitând de nemulțumirea generală a sclavilor față de regimul de teroare și opresiune la care erau supuși, a declanșat o revoltă, având și sprijinul triburilor locale Jirajara. Administratorii minelor și stăpânii de sclavi au fost uciși, iar răzvrătiții și-au organizat așezări numite „cumbe” în munții Cordillera de Merida. În fruntea acestui stat neoficial s-a impus Miguel, care s-a proclamat rege și a domnit după obiceiurile africane întâlnite în copilărie, înainte de a fi luat în sclavie. El a instituit reguli draconice privind ordinea și disciplina și curând sute de sclavi au început să fugă din minele de metale prețioase, dar și de pe plantațiile de indigo, zahăr sau cacao (se estimează că în Venî acest prim „stat” liber din America de Sud. Dar, deși așezările în care sclavii fugiți se stabiliseră erau adăposturi sigure, zona aridă și muntoasă împiedica furnizarea de alimente, așa că supușii „regelui Miguel” s-au văzut nevoiți să atace plantațiile coloniale din zona de sub munte. Tensiunile create au determinat administrația colonială spaniolă să intervină. Se estimează că Miguel dispunea de o forță de 1.500 de sclavi africani eliberați, mulatri, metiși sambo și nativi Jirajara. „Regatul” său se întindea pe câteva sute de kilometri pătrați, în jurul actualului oraș Barquisimeto și se sprijinea pe fortificații naturale din stâncă, ușor de apărat în cazul unui asalt. Miguel a domnit aici ca un rege, având ca regină tot o sclavă eliberată, Guiomar, și chiar și un prițt moștenitor. Adoptând tacticile de gherilă ale indienilor Jirajara, oamenii regelui Miguel au dat lovituri crâncene spaniolilor, ucigând însă nu doar stapâni de sclavi și militari, ci și preoți și coloniști. Exasperată, administrația spaniolă l-a trimis în regiune pe căpitanul Diego de Losada, care în 1555 a atacat regatul Buria cu trupe bine înarmate. După numeroase ciocniri minore, asaltul final asupra cetății de stâncă a sclavilor eliberați s-a încheiat odată cu uciderea lui Miguel, de către o lovitură de arbaletă, în toiul luptei. A urmat o veritabilă vânatoare de oameni și toți bărbații prinși au fost executați în aceeași zi. Femeile și copiii - inclusiv Guiomar și fiul ei - au fost trimiși să muncească înapoi pe plantații. Moștenirea regatului liber al lui Miguel de Buria avea să inspire însă revolte ulterioare, iar triburile Jirajara vor reuși în cele din urmă să-i determine pe spanioli să abandoneze plantațiile și minele din regiune.