ANTREPRENORIATUL.

 

ANTREPRENORIATUL

1. Ce este antreprenoriatul? Când ne referim la antreprenoriat ne putem pune întrebarea dacă acesta reprezintă o calitate înnăscută - pe care unele persoane o posedă, iar altele nu. Deși unele caracteristici individuale pot acționa ca factori stimulanți către activitatea antreprenorială, antreprenoriatul nu este nici înnăscut, nici fortuit: este mai degrabă rezultatul mediului în care individul trăiește. Educația antreprenorială reprezintă în acest caz un instrument puternic (deși nu suficient) pentru dezvoltarea societăților antreprenoriale. Evident, în orice societate, vor exista întotdeauna cei care nu vor fi niciodată interesați să fie antreprenori, precum și cei care vor fi antreprenori, indiferent de condițiile existente. Acest lucru este normal. Antreprenorul este cel care adoptă o idee, o tehnologie, un produs și îl aduce pe piață. În cele mai multe situații, o nouă idee sau o tehnologie își va pierde valoare și va deveni inutilă dacă nu este comercializată rapid; rolul întreprinzătorului este exact să facă tot posibilul pentru a evita acest lucru.

 Există multe definiții ale antreprenoriatului, însă una dintre cele mai cuprinzătoare este următoarea: Antreprenoriatul este un proces prin care indivizii și grupurile colectează împreună un set unic de resurse pentru a crea valoare și a explora oportunitățile existente în mediul înconjurător. Văzut ca un proces, antreprenoriatul nu mai este un eveniment mitic: poate fi predat și învățat; nu mai este un eveniment accidental pe care doar cei dotați genetic îl pot urmări. Dimpotrivă, este o activitate continuă pe care fiecare dintre noi o poate gestiona. Ca proces, spiritul antreprenorial poate fi împărțit într-o secvență de pași logici care ne permite să recunoaștem unde am eșuat și, sperăm, să învățăm din greșeli și să le corectăm fără a fi nevoie să abandonăm sau să repetăm ​​întregul proces. Procesul ne ajută să creăm un itinerar mental care ajută la programarea, executarea, controlul și validarea acțiunilor noastre. Putem apoi să audităm, să raționalizăm și să găsim o logică internă pentru a îmbunătăți alocarea resurselor și pentru a alege, în orice moment, cea mai bună soluție. Procesele, de asemenea, se auto-susțin, adică ele apar în mod continuu, iar antreprenoriatul devine ceea ce este într-adevăr: o activitate permanentă încorporată în viața normală a oricărei organizații. 

 În cele din urmă, antreprenoriatul se referă la exploatarea oportunităților: acestea sunt  începutul și sfârșitul procesului antreprenorial. Unde le găsim? Peste tot în jurul nostru. Ori de câte ori ne confruntăm cu o problemă care nu a fost încă rezolvată sau dacă nu este încă satisfăcută, există o oportunitate pentru noi. Există o mulțime de oportunități, dar acestea sunt detectabile doar pentru mințile celor bine pregătiți și dispuși să le recepționeze. Este o vigilență activă, o căutare intenționată, care necesită o atenție permanentă pentru mediul înconjurător și o minte curioasă: Oare acest sau acel serviciu sau produs există? Ce se întâmplă dacă acest lucru ar putea fi făcut diferit - cu mai puțin efort, cu un cost mai mic, o calitate superioară? Oare oamenilor le-ar plăcea asta? Ce probleme există? Cum pot fi rezolvate?

 Antreprenoriatul este un proces continuu, o activitate normală pentru indivizi și organizații: o modalitate de a fi. Antreprenorul intră într-o afacere sau într-un proiect cu ideea de a intra și de a ieși. Ideea este că, în niciun stadiu, el nu trebuie să se afle niciodată într-o situație de unde nu are nicio posibilitate de ieșire. Înainte de a intra într-o afacere, antreprenorul trebuie să se întrebe: ce urmează după? Știm cu toții că ideea noastră nu va trece neschimbată testul timpului și, prin urmare, este esențial să se identifice o cale de ieșire care, desigur, poate lua diferite forme pe parcursul procesului. Aceasta înseamnă „culegerea roadelor”: identificarea unei noi oportunități. Lumea din jurul nostru se transformă de la o economie a locurilor de muncă la o economie a oportunităților și, astfel, rezidă importanța din ce în ce mai mare a fenomenului antreprenorial. Ori de câte ori mediul devine complex, turbulent și predispus la schimbare continuă, antreprenorii sunt chemați să rezolve numeroasele probleme apărute - și să profite de multele oportunități. Acest lucru se poate întâmpla prin oameni care își creează propriile afaceri, dar și prin cei care propun și pun în aplicare noi proiecte și soluții, ajutând organizațiile pentru care lucrează - private sau publice - să crească și să se dezvolte în mod durabil. Antreprenoriatul este sursa forței care ne permite să căutăm circumstanțele favorabile pe care le dezvăluie o oportunitate, chiar și în mediul cel mai ostil.

2. Antreprenoriatul - de la afacere, la atitudine:

Nivelul 1. Antreprenoriat = afacere: Conform unei definiții răspândite pe scară largă, antreprenoriatul, într-un sens restrâns, se referă la actul de creare a unei afaceri pentru a genera profit, prin identificarea sau chiar crearea unei necesități și răspunsul la aceasta prin intermediul noii întreprinderi. Acest mod de definire a termenului consideră că este legat de crearea, lansarea și desfășurarea unei noi afaceri, împreună cu riscurile implicate, în scopul profitului. Prin urmare, se convine de comun acord că antreprenorul este aproape sinonim cu omul de afaceri.

Nivelul 2. Antreprenoriat = transformarea unei oportunități în capital: Domeniul economiei ne oferă un sens mai larg pentru acest termen. Din această perspectivă, un antreprenor este definit de abilitatea de a găsi și de a acționa în funcție de oportunități pentru a transforma invențiile, tehnologia sau situațiile în produse noi și inovații viabile din punct de vedere comercial. Antreprenoriatul conferă, în fapt, resurselor economice productivitate și randamente mai mari.

Nivelul 3. Antreprenoriat = inovare și antreprenoriat social: Făcând un pas mai departe în domeniul mentalului antreprenorial, constatăm că antreprenoriatul poate fi de asemenea înțeles ca un tip special de gândire care permite inovarea sau chiar revoluționarea unui anumit domeniu, piață sau industrie. Un antreprenor este o persoană care este dispusă și capabilă să transforme o nouă idee sau invenție într-o inovație de succes. Astfel, antreprenoriatul dincolo de economie și dincolo de afaceri este o atitudine, un set de caracteristici care nu sunt neapărat transformate în capital. Aici apare antreprenoriatul social, înțeles ca o întreprindere al cărei scop principal este de a aduce schimbări sociale pozitive, mai degrabă decât de a face un profit. Trecerea treptată spre antreprenoriatul social a avut loc recent și acest tip de întreprindere devine modelul preferat al generațiilor mai tinere care încearcă să facă o schimbare pozitivă în lume, în loc de a câștiga pur și simplu profit.

3. Planul de afaceri: Este un document complex și destul de formal, ce conține, de regulă, următoarele 7-10 secțiuni:

1. Declarația de misiune a companiei, împreună cu o scurtă descriere a produselor și serviciilor sale.

2. Descrierea companiei: informații cheie despre afacerea companiei, obiectivele și clienții, valoarea și nișa vizată.

3. Analiza pieței: date și statistici despre evoluția și viitorul nișei, despre modul în care compania se va încadra în ea. În plus, va trebui să ofere detalii despre consumatorii pe care compania îi are în vedere.

4. Analiza competitivă: o comparație clară a afacerii companiei cu concurenții direcți și indirecți.

5. Management și organizare.

6. Produse și servicii.

7. Planul de marketing.

8. Strategia de vânzări.

9. Cerere de finanțare (dacă acest plan vizează obținerea de investiții).

10. Proiecții financiare.

Notă: articolul poate fi folosit ca documentare pentru disciplina Educație Financiară și Antreprenorială, clasa a VIII-a.