PALATUL JEAN MIHAIL DIN CRAIOVA.

 

PALATUL JEAN MIHAIL DIN CRAIOVA

 Palatul Jean Mihail, actualul Muzeu de Artă din Craiova, a fost ridicat între anii 1898 și 1907, după planurile renumitului arhitect francez Paul Gottereau. Palatul este una din cele mai frumoase clădiri din România și un excepțional exemplu de arhitectură în stil neoclasic francez, cu elemente de baroc târziu.  O clădire superbă care emană eleganță și rafinament, și în care găsim câteva din sculpturile lui Constantin Brâncuși, tablouri ale pictorilor Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Aman, Ștefan Lucian, Theodor Pallady, Ion Țuculescu, printre mulți alții, precum și sculpturi de Karl Storck și Dimitrie Paciurea.  Palatul are 29 de camere (plus dependințe) mobilate luxos și decorate rafinat cu sculpturi, marmură de Carrara, cristal de Murano, oglinzi venețiene, feronerie decorativă, mătase de Lyon, icoane, stucaturi aurite, plafoane și cartușe pictate, sobe de teracotă, luminatoare cu vitralii, plafoane din lemn sculptat, lambriuri și parchet de calitate superioară. Fiecare detaliu al palatului reflectă o combinație perfectă între tradiție, eleganță și lux. În curtea din fața Palatului Jean Mihail este amplasat bustul pictorului Theodor Aman, operă a sculptorului Ion Jalea. Despre Ioan C. Mihail, cunoscut de toți ca Jean Mihail, milionarul care a scos statul român din faliment și i-a lăsat o avere impresionantă, se spune că ar fi fost cel mai bogat om din România și nu neapărat în epoca sa, ci raportat la toate timpurile. Atât de bogat era Jean Mihail încât în timpul marii crize economice care a avut loc în perioada 1929 și 1933, el a decis să ajute statul român să depășească neajunsurile. În acest sens, a girat direct pentru stat la bănci din străinătate, un împrumut cu averea sa care era estimată la peste un miliard de lei și lichidități de peste nouă tone de aur.  În 1933, simțindu-și sfârșitul, bogătașul își scrie testamentul, pe data de 14 februarie, prin care își lasă întreaga avere statului român, cu obligativitatea ca autoritățile să folosească banii pentru promovarea progresului în mai multe domenii importante ale societăților române.

1. Avansarea educației prin construirea de școli și biblioteci.

2. Construirea de azile de bătrâni pentru cei în vârstă și lipsiți de mijloace de trai.

3. Distribuirea de loturi de pământ țăranilor.

4. Organizarea unei Academii de Agricultură.

 Nimic din ce a lăsat prin testamentul din 1933, din păcate nu s-a realizat, iar de imensa avere lăsată de Jean Mihail s-a ales praful. În urmă a rămas doar Muzeul de Artă din Craiova. Jean Mihail a decedat la București, în data de 23 februarie 1936 (60 de ani).