LUMEA DUPĂ 1990.

LUMEA DUPĂ 1990

    Epoca istoriei recente a început după anul 1989, odată cu prăbușirea sistemului comunist. După acest an în țările foste comuniste a început procesul de trecere la economia de piață. Acest proces a cunoscut în Polonia așa-numita „terapie de șoc”, adică o aplicare foarte rapidă a unor măsuri de liberalizare economică. Acest fapt a reprezentat un succes rapid al Poloniei de trecere la economia de piață, dar costurile sociale au fost foarte mari. În alte țări, ca România, s-a aplicat o terapie graduală, fapt care a prelungit tranziția foarte mulți ani.

   În U.R.S.S. a avut loc în august 1991 o încercare de lovitură de stat a forțelor comunisto-kaghebiste, încercare care avea să eșueze, Mihail Gorbaciov revenind la putere, dar pentru scurt timp, întrucât în decembrie 1991 U.R.S.S. a fost dizolvată prin acordul de la Minsk dintre Rusia, Ucraina, Bielorusia.

   În fostul spațiu sovietic au izbucnit conflicte interetnice: între Armenia și Azerbaidjan pentru provincia Nagorno-Karabah; în Georgia au izbucnit conflicte cu provinciile separatiste Abhazia și Osetia de Sud; a izbucnit criza din Cecenia; alt război a avut loc între uzbeci și tadjici; un conflict sângeros a avut loc și-n Republica Moldova între moldoveni și separatiștii transnistreni.

   După 1990 S.U.A. au devenit singura superputere mondială și au profitat de o serie întreagă de evenimente pentru a-și consolida această poziție. De exemplu, în 1990 Irakul lui Saddam Hussein a invadat Kuveitul și S.U.A. vor conduce o coaliție sub egida O.N.U., reușind eliberarea Kuweitului. De asemenea, S.U.A. vor interveni pentru încheierea conflictului civil din fosta Iugoslavie.

  Prăbușirea regimurilor comuniste a determinat în Europa de Est eliberarea unor impulsuri naționaliste distructive. Dacă Cehoslovacia s-a dezintegrat pașnic în Cehua și Slovacia, în Iugoslavia a izbucnit un război devastator soldat cu peste 200 000 de morți. Pe teritoriul Iugoslaviei au avut loc atrocități nemaivăzute din timpul celui de-al Doilea Război Mondial: purificări etnice, violuri în masă, bombardamente ce au vizat distrugerea unor întregi localități, înmormântări în gropi comune - exemplu: Srebrenița. Conflictului i s-a pus capăt prin acordurile de la Dayton/Ohio, S.U.A.. S-a format un Tribunal Penal Internațional pentru judecarea criminalilor de război.

   Și-n Occident au existat mișcări naționaliste după 1990. Remarcăm atentatele bascilor din ETA în Spania și pe cele ale Armatei Republicane Irlandeze (IRA) în Marea Britanie

   În Orientul Apropiat a continuat conflictul dintre evrei și palestinieni; unii lideri politici importanți, ca de exemplu Ytzak Rabin (prim-ministru al Israelului) fiind asasinați.

    Pe teritoriul Africii remarcăm multe evenimente:

* în Africa de Sud a luat sfârșit regimul de apartheid. Eroul mișcării anti-apartheid, Nelson Mandela, devenind în 1994 primul președinte de culoare al acestei țări;

* în Ruanda a izbucnit un conflict de o rară violență, într-un singur an fiind uciși peste un milion de oameni;

* în Liberia a continuat războiul civil unde au fost utilizați pe scară largă și copiii-soldați.

   În Asia au existat mari crize:

* acutizarea tensiunilor dintre India și Pakistan legate de provincia Kashmir. Remarcăm atentatele teroriste musulmane de la Bombay din 1992;

* s-au acutizat tensiunile dintre cele două Corei;

* în 1995 multe țări asiatice au cunoscut o gravă criză financiară.

   O mare problemă a istoriei recente o constituie agravarea terorismului isalmic fundamentalist:

* la 11 septembrie 2001 Al-Qaida a întreprins atentate sângeroase în S.U.A.. Urmarea a fost că S.U.A. au intervenit militar contra talibanilor din Afganistan și, din nou, contra Irakului lui Saddam Hussein, acesta fiind alungat de la putere, judecat și, ulterior, ucis;

* la 11 martie 2004, aceeași Al-Qaida a întreprins atentate în Spania;

* de câțiva ani se ramarcă atentatele barbare ale „Statului Islamic”.

  În America de Nord, în Canada, s-a înregistrat o recrudescență a separatismului francez din Quebec, stopat deocamdată.

   Recent, o încercare de separare a Scoției de Anglia a eșuat prin referendum.

  Dezvoltarea unui capitalism speculativ imobiliar a aruncat S.U.A., începând cu anul 2007, în cea mai puternică criză economică, ce a lovit ulterior restul lumii, cu excepția  Chinei și a Poloniei.

  China, deși condusă de un regim comunist care a spuberat manifestațiile contestatare din Piața Tienanmen (1989), a înregistrat o creștere economică uluitoare, de peste 9% pe an în toată această perioadă, devenind, în fapt, a doua putere economică a lumii.

    În 2014, între Rusia și Ucraina s-a declanșat un conflict ce poate avea urmări grave în viitor pentru pacea mondială.

  Altă mare criză este cea a refugiaților musulmani alungați de războiul din Siria și de acțiunile barbare ale „Statului Islamic”, și, care afluiesc în număr mare spre Europa.

 În ultimii ani, Uniunea Europeană pare a nu se regăsi. Peste criza economică foarte prost manageriată prin politica de austeritate, a intervenit și Brexitul.

   În prezent, în condițiile agravate de criza economică mondială, de acțiunile „Statului Islamic”,de conflictul ruso-ucrainian, de alegerea lui Trump în S.U.A., lumea este departe de a-și găsi liniștea și stabilitatea, demonstrându-se cât de lipsit de realism a fost un celebru gânditor, - Fukuyama- , care, în 1990, după prăbușirea regimurilor comuniste, considera că „istoria s-a sfârșit”, - lumea urmând, credea respectivul, să intre într-o perioadă foarte lungă de prosperitate sub egida, bineînțeles, a S.U.A.