SEPTUAGINTA VERSUS TEXTUL MASORETIC.

SEPTUAGINTA VERSUS TEXTUL MASORETIC

   În lumea creștină există o controversă privitoare la Vechiul Testament. Anume: Care versiune a acestuia este cea autentică? Cea reprezentată de Septuaginta (LXX) sau cea reprezentată de Textul Masoretic (T.M.) ?

    LXX este denumirea sub care au ajuns să fie cunoscute Scripturile Ebraice traduse în greaca veche, în Alexandria Egiptului în secolele III-II î.H. Această denumire se referea la numărul învățaților evrei care au lucrat la traducere -72. Dintr-o rațiune necunoscută se va ajunge la tradiția celor 70 de traducători de unde denumirea de LXX.

   T.M. este denumirea versiunii ebraice standard a acelorași Scripturi din zilele noastre. Denumirea aceasta se datorează masoreților - maeștrii tradiției evreiești. Aceștia au standardizat textul ebraic al Scripturilor și au indicat pronunția vocalică a cuvintelor, conform tradiției. Cuvântul „masora” înseamnă în ebraică „tradiție”. Opera masoreților s-a realizat în secolele VIII-X d.H., la mult timp, deci, după traducerea LXX.

   Prin ce se deosebesc cele două versiuni? Creștinii care au folosit LXX au observat că-n T.M. existau unele diferențe suspecte să spunem. De exemplu: LXX: Deuteronom cap.8, vs.3: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”. T.M. formulează acest verset astfel: „Nu numai cu pâine trăiește omul, ci cu tot ce iese din gura lui Dumnezeu”. Cele două formulări par asemănătoare dar nu este așa. Din T.M. observăm că lipsește „cuvântul” ceea ce pentru creștini este foarte important deoarece „cuvântul” duce cu gândul la Logos/Cuvântul lui Dumnezeu adică la Mântuitor! Să fie o întâmplare că-n T.M. lipsește „cuvântul”? În mod sigur nu!

    Alt exemplu: LXX: Isaia cap.7, vs.14: „Iată, Fecioara va lua în pântece și va naște fiu și vor chema numele lui Emanuel”. T.M. sună asemănător, dar, în loc de „fecioară” are „tânăra”. Să fie iarăși o simplă întâmplare? Evident nu! Este destul de clar de ce mulți creștini sunt circumspecți față de T.M..

   Dar și LXX are scăpări. Datorită traducerii din ebraică în greacă s-a pierdut semnificația extrem de importantă a unui verset, anume: Isaia cap.11,vs.1: „O Mlădiță va ieși din tulpina lui Iesei și-un Lăstar din rădăcina lui va da”. Despre ce este vorba? În limba ebraică veche cuvântul „nazarinean” provine din cuvântul „vlăstar/lăstar” sau cel puțin seamănă foarte mult. Astfel înțelegem la ce profeție face referire Evanghelistul Matei când a scris că familia lui Iisus a ajuns să locuiască în Nazaret „ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că nazarinean Se va chema”- Matei cap.2,vs.23. Este vorba, așadar, de trimiterea la Isaia cap.11,vs.1 în formularea din limba ebraică. Iată de ce prin traducere s-a pierdut posibilitatea pentru mulți creștini de a ști la ce profeție se referea Evanghelistul Matei!

   Altă scăpare a LXX este Osea cap. 11,vs.1: „Când Israel era tânăr, Eu îl iubeam, și din Egipt am chemat pe fiii mei”. Evanghelistul Matei citează acest verset din versiunea ebraică existentă atunci (care va fi încorporată în T.M.) sub forma: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”- Matei cap. 2, vs.15. De ce în LXX este scris „fiii mei” este greu de dat un răspuns.

  Diferențe există și la numărul cărților; LXX conține și scrieri calificate ca apocrife sau „bune de citit”- exemplu: 1Macabei-, pe care T.M. nu le conține. Există diferențe și-n ceea ce privește împărțirea și numerotarea Psalmilor. De exemplu cunoscutul Ps.50 din LXX devine Ps.51 în T.M. Cum se explică aceste diferențe? Iarăși este greu de dat un răspuns.

  Cert este, așadar, că avem în privința Scripturilor ebraice două versiuni - LXX și T.M.. În limba română LXX este folosită de Biblia Ortodoxă (cu unele modificări după T.M., versetul din Osea de exemplu) și T.M. care este folosit de Biblia Cornilescu dar și de alte traduceri românești.

  Ce opțiune putem face? Ambele versiuni au plusuri și minusuri. Părerea mea este că trebuie să le acceptăm așa cum sunt. Să le studiem pe amândouă fără a fi dogmatici, fără a lovi într-o versiune și a ridica-o în slăvi pe cealaltă. Unde mai punem că manuscrisele de la Qumran par a fi mai apropiate de T.M. decât de LXX. Și totuși LXX a fost tradusă de învățați evrei înainte de apariția creștinismului, deci, nu aveau de ce să nu scrie despre „cuvânt” sau despre „fecioară”,de exemplu! În schimb masoreții aveau motive să nu scrie. Ce se mai poate spune? Să le studiem pe amândouă prin metoda comparativă și Dumnezeu să ne lumineze!