DIVERSE - Partea a opta.

 

DIVERSE - Partea a opta

33. A cincea forță a naturii?

 Oamenii de ştiinţă spun că s-ar putea să fie tot mai aproape de descoperirea existenţei unei noi forţe a naturii. Aceştia au găsit mai multe dovezi că unele particule subatomice, numite muoni, nu se comportă aşa cum prezice teoria actuală a fizicii subatomice. Cercetătorii cred că o forţă necunoscută ar putea acţiona asupra muonilor. Vor fi însă necesare mai multe date pentru a confirma aceste rezultate, dar dacă acestea se vor verifica, ar putea marca începutul unei revoluţii în fizică, relatează Reuters şi BBC. Oscilaţia ciudată a unei particule subatomice numite muon în cadrul unui experiment de laborator din SUA îi face pe oamenii de ştiinţă să suspecteze din ce în ce mai mult că le lipseşte ceva în înţelegerea fizicii - poate o particulă sau o forţă necunoscută. Cercetătorii au anunţat noi descoperiri despre muon, o particulă magnetică încărcată negativ, similară întrucâtva cu electronul, dar de 200 de ori mai masivă, în cadrul unui experiment desfăşurat în Laboratorul Naţional de Accelerare Fermi al Departamentului de Energie al SUA din Batavia, Illinois. Experimentul a studiat oscilaţia muonilor în timp ce aceştia trec printr-un câmp magnetic. Muonul, ca şi electronul, are un mic magnet intern care îl face să se clatine - o mişcare numită, din punct de vedere tehnic, „precesie” - precum axa unui titirez în timp ce se află într-un câmp magnetic. Dar viteza de oscilaţie, măsurată în cadrul experimentului, a variat considerabil faţă de ceea ce s-a prezis pe baza Modelului Standard al fizicii particulelor, teoria care explică modul în care interacţionează elementele de bază ale materiei, guvernate de cele patru forţe fundamentale din Univers. Noile descoperiri, care se bazează pe date publicate în 2021, continuă să sugereze existenţa unui factor misterios în joc, cercetătorii încercând să rezolve discrepanţa dintre predicţia teoretică şi rezultatele experimentale reale. „Căutăm un indiciu că muonul interacţionează cu ceva despre care nu ştim. Ar putea fi orice: noi particule, noi forţe, noi dimensiuni, noi caracteristici ale spaţiului-timp, orice”, a declarat Brendan Casey, cercetător senior la Fermilab şi unul dintre autorii articolului de cercetare publicat în revista Physical Review Letters. „Îmi plac nebuniile, aşa că mi-ar plăcea să fie ceva de genul contrazicerii lui Lorentz sau o proprietate nouă a spaţiului-timp în sine. Asta ar fi o nebunie şi ar fi revoluţionar”, a adăugat Casey. Cercetătorul s-a referit la un principiu numit invarianţă Lorentz, care susţine că legile fizicii sunt aceleaşi peste tot. „Da, este corect să spunem că ar putea indica particule sau forţe necunoscute”, a declarat şi Rebecca Chislett, fizician la University College London şi coautoare a studiului. „În prezent, datorită noilor rezultate din comunitatea teoretică, este dificil de spus exact care este discrepanţa dintre cele două (comportamentul prezis al muonului şi comportamentul observat), dar teoreticienii se străduiesc să rezolve acest lucru”, a spus Chislett.

Experiment la minus 268 de grade: Experimentul a fost realizat la minus 450 de grade Fahrenheit (minus 268 de grade Celsius). Cercetătorii au tras fascicule de muoni într-un inel de stocare magnetică supraconductoare în formă de gogoaşă cu un diametru de 15 metri. În timp ce muonii se deplasau în jurul inelului cu o viteză apropiată de cea a luminii, au interacţionat cu alte particule subatomice care, ca nişte mici parteneri de dans, le-au modificat oscilaţia. Rezultatele din 2021 au arătat în mod similar o oscilaţie anormală. Noile rezultate s-au bazat pe o cantitate de patru ori mai mare de date, ceea ce a întărit încrederea în constatări. „Cu toate aceste noi cunoştinţe, rezultatul este în continuare în acord cu rezultatele anterioare şi acest lucru este extrem de interesant”, a declarat Chislett. Cercetătorii speră să anunţe concluziile finale folosind toate datele colectate în aproximativ doi ani. „Experimentul măsoară cât de repede se rotesc muonii într-un câmp magnetic. Conceptul este simplu. Dar pentru a ajunge la precizia necesară este nevoie de ani de zile de construcţie a experimentului şi de colectare de date. Noi am luat date din 2018 până în 2023. Noul rezultat se bazează pe datele noastre din 2019 şi 2020”, a precizat Casey. „Suntem foarte nedumeriţi pentru că există diferite moduri de a prezice ceea ce ar trebui să vadă experimentul nostru şi ele nu se potrivesc bine. Aşadar, trebuie să fie ceva fundamental aici care ne scapă, ceea ce este foarte interesant”, mărturiseşte cercetătorul

Cele 4 forţe cunoscute ale naturii: Cercetătorii americani cred că vor avea datele de care au nevoie şi că incertitudinea teoretică se va reduce în doi ani suficient de mult pentru ca ei să îşi atingă obiectivul de a explica ce se întâmplă cu muonii. Între timp, o echipă rivală de la Large Hadron Collider (LHC) din Europa speră să ajungă prima la un rezultat. Dr. Mitesh Patel de la Imperial College din Londra se numără printre miile de fizicieni de la LHC care încearcă să găsească deficienţe în Modelul Standard al fizicii. „Măsurarea unui comportament care nu este în acord cu predicţiile Modelului Standard este Sfântul Graal pentru fizica particulelor. Ar fi scânteia de pornire pentru o revoluţie în înţelegerea noastră, deoarece modelul a rezistat tuturor testelor experimentale timp de peste 50 de ani”, a declarat el pentru BBC. La rândul său, cercetătorii de la Fermilab spun că următorul set de rezultate va fi „confruntarea supremă” între teorie şi experiment, care ar putea descoperi noi particule sau forţe. Aşadar, ce este Modelul Standard şi de ce obţinerea unui rezultat experimental care nu se potriveşte cu previziunile sale este o problemă atât de mare? Toate forţele pe care le experimentăm în fiecare zi pot fi reduse la doar patru categorii: gravitaţia, electromagnetismul, forţa nucleară puternică (cea care ţine atomii împreună) şi forţa nucleară slabă (cea implicată în dislocarea atomilor şi emiterea unor radiaţii). Aceste patru forţe fundamentale guvernează modul în care toate obiectele şi particulele din Univers interacţionează unele cu altele. Totul în lumea din jurul nostru este format din atomi, care la rândul lor sunt formaţi din particule şi mai mici. Acestea interacţionează pentru a crea cele patru forţe ale naturii: electricitatea şi magnetismul (electromagnetismul), cele două forţe nucleare şi gravitaţia. Comportamentul lor este prezis de modelul standard, care, timp de 50 de ani, a prezis comportamentul lor perfect, fără niciun fel de erori.

A cincea forţă: Muonii sunt asemănători cu electronii care orbitează în jurul atomilor şi sunt responsabili de curenţii electrici, dar sunt de aproximativ 200 de ori mai masivi. În cadrul experimentului de la Farmilab, aceştia au fost făcuţi să se clatine, folosind magneţi supraconductori puternici. Rezultatele au arătat că muonii s-au clătinat mai repede decât prevedea modelul standard. Profesorul Graziano Venanzoni, de la Universitatea din Liverpool, unul dintre principalii cercetători din cadrul proiectului, a declarat pentru BBC că acest lucru ar putea fi cauzat de o forţă nouă necunoscută. „Credem că ar putea exista o altă forţă, ceva de care nu suntem conştienţi acum. Este ceva diferit, pe care noi o numim a cincea forţă. Este ceva diferit, ceva despre care nu ştim încă, dar ar trebui să fie important, pentru că spune ceva nou despre Univers”, a explicat profesorul. Dacă se confirmă, acest lucru ar reprezenta, fără îndoială, una dintre cele mai mari descoperiri ştiinţifice din ultimii o sută de ani, de la teoriile relativităţii ale lui Einstein. O a cincea forţă şi orice particule asociate cu aceasta nu fac parte din Modelul Standard al fizicii particulelor. Cercetătorii ştiu că există ceea ce ei descriu drept „fizică dincolo de Modelul Standard”, deoarece teoria actuală nu poate explica multe lucruri pe care astronomii le observă în spaţiu. Printre acestea se numără faptul că, galaxiile continuă să se depărteze accelerat după Big Bang-ul care a creat Universul, în loc ca expansiunea să încetinească. Oamenii de ştiinţă spun că acceleraţia este determinată de o forţă necunoscută, numită energie întunecată. De asemenea, galaxiile se rotesc mai repede decât ar trebui, conform înţelegerii noastre privind cantitatea de materie din ele. Cercetătorii cred că acest lucru se datorează unor particule invizibile numite materie întunecată, care, din nou, nu fac parte din modelul standard.

34. O autoare susține că inteligența artificială „scrie” cărți neautorizate, vândute sub numele ei pe Amazon:

 O autoare trage un semnal de alarmă asupra direcției în care se îndreaptă tehnologia bazată pe inteligența artificială (AI), după ce a descoperit recent că, mai multe cărți, ce purtau numele ei, au fost vândute pe Amazon. Femeia spune că nu ea le-a scris. Jane Friedman, autoare a mai multor cărți, a declarat pentru CNN că o cititoare de-a sa, care îi cunoaște bine stilul, a cumpărat unul din falsele exemplare, vândute pe Amazon. Cărțile listate pe site aveau titluri similare cu subiectele despre care scrie în mod obișnuit, dar textul părea generat de un model AI, care încerca să îi copieze stilul. „Când am început să mă uit la aceste cărți, să mă uit la paginile de început, să mă uit la biografie, a fost evident pentru mine că toate fuseseră în mare parte, dacă nu în întregime, generate de AI ... Am atât de mult conținut disponibil online, gratuit, pentru că scriu dintotdeauna pe blog, așa că nu ar fi greu ca un AI să mă imite”, spune autoarea. Având în vedere că instrumentele AI precum ChatGPT sunt acum capabile să genereze rapid și ieftin un volum uriaș de text, mai mulți scriitori și autori au ridicat această problemă, a noilor tehnologii. Unii dintre ei au spus că nu doresc ca munca lor să fie folosită pentru a antrena modele AI. „Inteligența artificială generativă este folosită pentru a înlocui scriitorii - luându-le munca fără permisiune. Încorporează acele lucrări în structura modelelor AI și apoi le oferă publicului și altor companii, pentru a le folosi și pentru a înlocui scriitorii”, spune Mary Rasenberger, CEO-ul grupului nonprofit „Authors Guild”, pentru CNN. Luna trecută, parlamentarii americani s-au întâlnit cu membri ai industriilor creative, inclusiv cu cei de la Authors Guild, pentru a discuta despre implicațiile inteligenței artificiale.

Autorii cer înființarea unei legislații: Într-o audiere a subcomisiei din Senat, Rasenberger a cerut crearea unei legislații care să protejeze scriitorii de AI, inclusiv reguli care ar impune companiilor de AI să fie transparente cu privire la modul în care își antrenează modelele. Peste 10.000 de autori - inclusiv James Patterson, Roxane Gay și Margaret Atwood - au semnat, de asemenea, o scrisoare deschisă prin care cer liderilor din industria AI, precum Microsoft și producătorul de ChatGPT, OpenAI, să obțină consimțământul autorilor atunci când le este folosită munca, pentru a antrena modele AI, iar acest lucru să fie remunerat. Friedman a făcut o postare despre problema cu care ea se confruntă pe X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, și pe blogul său. Mai mulți autori au răspuns spunând că au avut experiențe similare. „Oamenii îmi tot spuneau că mi-au cumpărat cea mai nouă carte - care are numele meu pe ea, dar nu eu am scris-o”, a răspuns un autor. Amazon a eliminat cărțile false vândute sub numele lui Friedman și a spus că politicile sale interzic un astfel de plagiat. „Avem reguli clare privind conținutul cărților care pot fi listate spre vânzare și investigăm prompt orice carte atunci când este ridicată o problemă. Investim masiv pentru a oferi o experiență de cumpărături de încredere și pentru a proteja clienții și autorii împotriva utilizării greșite a serviciului nostru”, a declarat purtătorul de cuvânt al Amazon, Ashley Vanicek.

35. Ce este „genomul întunecat” și cum poate ajuta știința la înțelegerea celor mai grave boli?

 Oamenii de ştiinţă de la o universitate din Scoţia au primit o finanțare de peste 46 de milioane de lire sterline pentru activități de cercetare în domeniul aşa-numitului „genom întunecat”. Suma de 46,3 milioane de lire sterline (aproape 54 de milioane de euro) a fost acordată de Consiliul pentru Cercetare Medicală (MRC) Unităţii de Genetică Umană MRC, din cadrul Universităţii Edinburgh, informează DPA şi PA Media, potrivit Agerpres.

Vor fi folosite tehnici inovatoare pentru explorare: Cercetările vor include analiza a 98% din ADN, explorat insuficient până în prezent, iar oamenii de ştiinţă spun că munca lor ar putea ajuta persoanele care suferă de boli genetice sau de cancer. Finanţarea, care acoperă o perioadă de cinci ani, va sprijini cercetarea în domeniul genomului întunecat, denumit anterior „junk” ADN. Cercetătorii speră ca munca lor să ofere noi perspective în ceea ce priveşte bolile genetice complexe. Oamenii de ştiinţă vor folosi cercetarea colaborativă şi tehnici inovatoare pentru a explora aceste zone insuficient studiate din domeniul ADN-ului în încercarea de a duce mai departe înţelegerea bolilor genetice umane.

Au fost cercetate doar unele părți din AND: De la prima secvenţiere a genomului uman, în 2003, cercetarea s-a concentrat în principal asupra unor părţi din ADN care conţin instrucţiuni pentru fabricarea de proteine - elemente fundamentale constitutive ale tuturor organismelor. Această analiza include însă doar 2% din cele trei miliarde de litere care alcătuiesc genomul uman. Restul de 98% reprezintă litere al căror scop nu este clar încă. Finanţarea MRC, care reprezintă o investiţie semnificativă în cercetarea genomică din Marea Britanie, le va permite oamenilor de ştiinţă să-şi focalizeze atenţia asupra părţilor de ADN studiate insuficient. „Este interesant că acum avem o cantitate mare de date referitoare la secvenţierea genomului uman, dar trebuie să transformăm aceste date în cunoaştere în ceea ce priveşte mecanismele privind sănătatea şi bolile”, a spus Wendy Bickmore, directoarea unităţii de genetică umană din cadrul MRC la Universitatea din Edinburgh. „Aceste noi descoperiri ne vor permite să abordăm împreună provocarea, utilizând expertiză experimentală şi informatică pentru a înţelege, a gestiona şi a trata boli şi, în cele din urmă, a îmbunătăţi vieţile persoanelor afectate de boli genetice şi cancer”, a mai spus ea.