DESPRE ARGEDAVA.

                                                        DESPRE ARGEDAVA

 Una dintre cetăţile geto-dacice deosebit de importante pentru istoria noastră este Argedava, locul unde se spune că a trăit tatăl regelui Burebista. Situată la numai câteva zeci de kilometri de Bucureşti, în localitatea Popeşti, cetatea este acum acoperită de pământ pe care cresc de mulţi ani doar bălării. Istoricul giurgiuvean Emil Păunescu declară că „presupunerea că, dava de la Popeşti, oraşul Mihăileşti - Giurgiu,   este cea indicată de Ptolemeu ca Argedava se datorează savantului Radu Vulpe. El a efectuat săpături acolo. Este sigur că a fost reşedinţa unei căpetenii getice dar rămâne o ipoteză că este vorba de reşedinţa tatălui lui Burebista”. Dovada pe care se bazează istoricii în susţinerea ideii că Argedava este cetatea condusă de tatăl lui Burebista constă într-o inscripţie descoperită în Bulgaria. „În oraşul Balcic, care în Antichitate era Dionysopolis s-a descoperit o inscripţie, din păcate incompletă, în care locuitorii îi mulţumeau unui concetăţean care a fost translator şi diplomat în epocă chiar în această cetate a tatălui lui Burebista. Ca atare, în momentul în care Burebista a cucerit toate cetăţile de la Marea Neagră, singura pe care a iertat-o a fost Dionysopolis”, adaugă profesorul Păunescu. Este vorba de decretul datat în jurul anului 48 î.H. prin care cetăţenii greci din această cetate îi mulţumeau lui Acornion care a mers într-o solie la Argedava. Legat de aceste dovezi, sunt istorici care susţin că Argedava ar putea fi chiar cetatea unde a stat Burebista. Cetatea măsoară 160 de metri lungime de la Nord la Sud, 120 de metri lăţime de la Est la Vest şi are o înălţime de 20 de metri. Fortificaţiile sunt amplasate în partea de S-SE şi V-SV de Nucet. Este cea mai mare aşezare din epoca bronzului şi a fierului din Sudul României. Aici au fost descoperite clădiri din perioada secolului III î.H. - secolul I d.H., cum ar fi, de exemplu un sanctuar compus din două încăperi şi o curte. Lângă acest sanctuar era o altă clădire, probabil un  palat. S-au mai descoperit locuinţe şi diferite ateliere meşteşugăreşti. Din păcate, lipsa finanţărilor a făcut ca săpăturile în acest sit arheologic să fie întrerupte de multă vreme, peste cetate fiind aşezat pământ, astfel încât aspectul ei exterior este de movilă. Conform specialiştilor, Argedava a fost cercetată forte puţin, maxim o treime din cetate a făcut obiectul săpăturilor arheologice. Restul rămâne, deocamdată, acoperit cu pământ. „S-au ratat nişte ocazii importante de a obţine finanţări pentru dezvoltarea cercetărilor de la Argedava. Lipsa banilor a dus la întreruperea cercetărilor. Nici toate descoperirile de acolo nu au văzut lumina tiparului, nu există o monografie a descoperirilor de acolo, deşi există mii de artefacte, tezaure scoase la lumină”, ne explică istoricul Emil Păunescu. Însă, Argedava a trezit atenţia opiniei publice mai ales prin relatările localnicilor care susţin că în perioada anilor 50, când aici se făceau săpături arheologice, s-au descoperit scheletele unor oameni uriaşi. Localnicii spuneau că aceste rămăşite umane erau de aproximativ 5 metri. „Nu este în sine de lepădat legenda, deoarece nu numai aici s-a vorbit despre astfel de descoperiri. Din păcate aceste oase de mai mari dimensiuni decât cele normale nu pot fi cercetate pentru că nu se ştie unde sunt. Nu pot nega această ipoteză. E posibil să fi existat o populaţie cu alte dimensiuni anatomice decât noi, într-o anumită epocă. Sunt aşa numiţii uriaşi. Din păcate sunt relatări, nu avem probe materiale deocamdată”, explică profesorul Păunescu.