AM PUTEA COLONIZA ANTARCTICA?

 

    AM PUTEA COLONIZA ANTARCTICA?

Dacă am colonizat America, de ce n-am putea coloniza și Antarctica dupa modelul patentat, se întreabă cercetatorii. Ideea colonizarii este visul de aur al omenirii, Ne așteaptă Marte și apoi Galaxiile. Și totuși ... De ce ar coloniza oamenii Antarctica, continentul cel mai înghețat și mai inospitalier? Ca și în cazul Americilor, pentru a-i smulge bogățiile din subsol, cele acoperite de învelișul înghețat. Dar ar putea fi vreodata Antarctica locuibilă? Oamenii de știință sunt convinși că pe masură ce temperaturile globale cresc, ecologia Antarcticii se schimbă deja, dar clima Pamântului ar trebui să se modifice drastic înainte ca acest continent să poată deveni prielnic pentru agricultură și coloniști permanenți. Antarctica este un loc înghețat, inospitalier, cu temperaturi medii de iarnă care scad până la minus 49 grade Celsius, furtuni care ating 321 km/h și doar 166 milimetri de precipitații anuale. Nu este nicio surpriză, așadar, că cel mai sudic continent al Pământului este și cel mai puțin populat, cu doar o mână de oameni de știință care fac cercetări acolo și fără rezidenți permanenți. Dar s-ar putea modifica vreodată situația, având în vedere progresele tehnologice rapide și schimbarea climatului? Este puțin probabil, deoarece clima și terenul actual nu susțin o biodiversitate pentru existența unor culturi de cereale sau a unor animale pentru hrană. Un alt obstacol este locația îndepărtată a Antarcticii. Deși mediul este departe de a fi confortabil, oamenii de știință sunt optimiști, deoarece condițiile din Antarctica nu sunt prea diferite de unele locuri din Arctica, cum ar fi Groenlanda, Islanda și zonele de la latitudini mai mari din Norvegia, Rusia, Canada sau Alaska, unde trăiesc rezidenți permanenți. „Dacă singura problemă ar fi vremea, oamenii ar putea avea o șansă pe termen lung în Antartica” declara recent pentru Live Science Steven Chown, profesor de științe biologice de la Universitatea Monash din Australia. Unele stații de cercetare existente în Antarctica, dar nu toate, își procură în prezent energie regenerabilă de la turbine eoliene și panouri solare. Realizarea unei rețele electrice pe tot continentul ar însemna construirea peste o calotă de gheață a unor structuri, care ar fi în permanent pericol de avarie datorită schimbarilor survenite din pricina efectelor încălzirii globale. „O rețea electrică nu ar fi neapărat necesară dacă toate stațiile de acolo ar folosi în principal energia solară și eoliană, în timp ce folosirea bateriilor de generație nouă ar asigura energia necesară în lunile întunecate de iarnă”, susținea pentru Live Science Julie Brigham-Grette, profesor de cuaternar/glaciar, geologie și paleomedii arctice de la Universitatea din Massachusetts. Totuși, continentul înghețat pare să nu fie pregătit pentru ai primi pe rezidenții permanenți, cel puțin nu în acest moment. Dar a fost vreodată clima Antarcticii ospitalieră și ar putea fi în viitor?„Pe baza analizelor fosilelor descoperite, Antarctica avea o climă care era perfect potrivită pentru păduri și dinozauri, este de părere Chown. Cu aproximativ 100 de milioane de ani în urmă, în Antarctica existau o vegetație bine dezvoltată, păduri substanțiale și o serie de organisme, cum ar fi conifere, ferigi și plante cu flori cunoscute sub numele de angiosperme.” În 2021, au fost descoperite urme de lemn carbonizat pe insula James Ross, o parte a Peninsulei Antarctice aflate la sud de America de Sud, ceea ce a condus la ideea că acolo incendiile au pârjolit pădurile în perioada Cretacicului târziu, în urmă cu 100-66 milioane de ani. „Clima Pământului se schimbă pe parcursul a sute de milioane de ani, pendulând între perioade glaciare mai reci și perioade interglaciare mai calde”, afirmă Chown. Pentru a înțelege cum ar putea arăta clima Antarcticii în viitor, paleoclimatologii se uită în trecutul continentului. Studiind straturile de sedimente din calota de gheață Ross, o echipă de cercetători, printre care și Brigham-Grette, a descoperit că aceasta s-a topit, și s-a refăcut de mai multe ori. „Aceste fluctuații climatice merg mâna în mâna cu schimbările petrecute în atmosfera Pământului, inclusiv creșterea și scăderea nivelurilor de bioxid de carbon”. „Dacă nu ajungem la zero emisii CO2 până în 2040, schimbările climatice „vor deveni cel mai mare factor de schimbare în Antarctica”, sublinia și Chown. Pentru a-și imagina tipul de mediu care ar putea apărea pe măsură ce temperaturile continuă să crească, Chown recomandă observarea insulelor subantarctice și ecologia celor mai sudice părți ale Americii de Sud. În Peninsula Antarctică supraviețuiesc în prezent ierburi native, unele insecte, păsări migratoare și mamifere marine. „Cu un climat care se încălzește, este probabil să vedem o varietate mai mare de ierburi și flori”, apreciază Chown. „iar dacă această tendință continuă, în viitorul apropiat, temperaturile mai ridicate și precipitațiile crescute vor stimula creșterea plantelor”. Alături de speciile invazive aduse accidental de oameni, o diversitate de plante poate apărea, deși temperaturile scăzute vor face puțin probabilă apariția unor păduri întinse acolo prea curând.  Chown și Brigham-Grette au fost de acord că este puțin probabil ca în Antarctica să apară culturi sau animale în următorul secol. „Una peste alta, este puțin probabil să reușim să creăm acolo asezări umane permanente, susținute de agricultură sau de creșterea animalelor”. Clima antarctică se schimbă deja. Chown menționa că permanenta creștere a temperaturii medii globale alterează ecologia continentului. Poa annua, o specie de iarbă albastră găsită în orașe temperate precum Cape Town, în Africa de Sud și Melbourne, Australia, a fost descoperită și în Antarctica, a subliniat cercetătorul. Chiar și o colonie de pinguini gentoo observată în Antarctica la începutul anului 2022 este un motiv de îngrijorare, deoarece aceste păsări cărora nu le place gheața trăiesc de obicei în insulele subantarctice și probabil că se aventurează spre sud doar pentru că schimbarile climatice încălzesc cel mai sudic continent. În afară de Peninsulă, cea mai mare parte a continentului antarctic este o calotă de gheață, cu o grosime de câțiva kilometri în unele locuri. Modelarea climatică prevede o creștere mare în zona fără gheață. Dar, potrivit lui Chown, „în cele mai înalte zone unde doar vârfurile munților se ridică ... este puțin probabil să vedem ceva care se schimbă, de exemplu, până în anul 2100”. Privind dincolo de 2100, este posibil ca mărirea temperaturilor și topirea calotei glaciare să accelereze creșterea nivelului mării și a migrației „refugiaților climatici”. Oamenii ar putea încerca să colonizeze Antarctica dacă clima sa mai rece rămâne mai ospitalieră decât zonele mai calde ale lumii. Dar, în ciuda încercărilor de a explora și studia cel mai dur și mai neospitalier continent al Pământului, este puțin probabil să avem Antarcticani prea curând.