GLOBALIZAREA - O ALTFEL DE ABORDARE.

GLOBALIZAREA - O ALTFEL DE ABORDARE

          Epoca istoriei recente sau globale începe în 1991,odată cu prăbușirea U.R.S.S.

     Perioada scursă din 1991 se caracterizează printr-o accentuare deosebită a unui fenomen-globalizarea.

    Termenul„globalizare”sau „mondializare” desemnează un fenomen economic,dar cuprinde,prin extensie,domenii precum viața socială,comunicațiile,cultura și guvernarea statelor.Totuși, în privința termenului „globalizare” nu există încă o definiție universal acceptată.

          Oricum, globalizarea are efecte pozitive dar și negative. Printre efectele pozitive se numără:

-internaționalizarea producției datorită firmelor cu activitate globală;

-asimilarea rapidă a noilor tehnologii:

-comunicațiile apropie oamenii,eliminând,practic,granițele:

-diversificarea bazei tehnologice și de materii prime.

         Efectele negative sunt și ele prezente:

-creșterea inegalităților dintre bogați și săraci;

-proliferarea armamentelor și a crimei organizate transnaționale, a terorismului;

-sărăcirea valorilor culturale și naționale sub presiunea globalizării văzută și ca o standardizare culturală etc.

       De multe ori,globalizarea este înțeleasă ca un fel de „americanizare”la nivel planetar; de aici,rezultă o încercare de „standardizare socio-culturală” a întregii lumi. Se încearcă întronarea unor valori americane pretutindeni, fără să se țină seama de particularitățile diverselor societăți; de aici,o serie de acțiuni de respingere violentă a globalizării. Fenomenul de respingere se observă nu doar în lumea islamică,-cum am fi tentați să credem-,ci,chiar în Europa Occidentală,mai cu seamă, pe fondul crizei economice mondiale ,declanșată în 2007,în S.U.A.,și,răspândită asemenea unei pandemii,la nivel global.Această criză pune în evidență dependența aproape sinucigașă a lumii față de S.U.A.Ea a scos în evidență efectele negative ale globalizării,datorate dominației la nivel aproape planetar a unor companii transnaționale,bănci,a unor cercuri de interese politico-economice,care nu mai pot fi controlate ,pare-se,nici măcar de S.U.A.,de aceea ,actualei crize nu-i s-au găsit soluții pe termen lung.Să mai amintim faptul că nicio bancă implicată în criza actuală, nu a putut fi declarată falimentară,ba,dimpotrivă,băncile respective au fost salvate cu bani publici,pe seama amărâților care au suportat costurile crizei,-de unde și globalizarea altui fenomen-cel al mișcărilor anti-sistem, al „indignaților”,al votului pentru tot felul de ciudați-ex.:Donald Trump în S.U.A.,semn clar că americanii s-au săturat de actorii globalizării economico-financiare,-„Lehmann-Brothers”este un exemplu.

     Un alt fenomen de respingere al globalizării este terorismul islamist. Având rădăcini adânci, fenomenul acesta cunoaște o recrudescență puternică în societarea globalizată de astăzi. Am fost martorii atentatelor,-facilitate?-,de la New York-11 Septembrie 2001-,de la Madrid-11 Martie 2004-,având marca Al Qaida, iar, mai recent,terorismul extrem de agresiv al ISIS; pe acest fundal avem criza refugiaților musulmani care s-au revărsat spre Europa.

      În contextul problemelor Occidentului cu musulmanii, globalizarea mai impune o nebunie-„politica corectă”față de musulmani, și, de aici, noi reacții de respingere a globalizării în rândul oamenilor simpli din Europa și America.

     Așadar, să nu cădem în păcatul de a idealiza globalizarea,așa cum fac multe studii și manuale școlare, să nu o considerăm ca un fel de „lume nouă”, să-i vedem și laturile negative,chiar potențial periculoase!