CEA MAI ÎNGROZITOARE PLAGĂ DIN ISTORIE
În octombrie 1918, Primul Război Mondial era în toi. Deşi sfârşitul ostilităţilor era aproape, presa nu avea încă libertate de exprimare. Nefiind implicată în război, Spania a putut da publicităţii ştirea potrivit căreia un număr îngrijorător de mare de civili din multe zone ale globului se îmbolnăveau şi mureau. Aşa a ajuns boala să rămână în istorie sub numele de gripa spaniolă.
Pandemia a început în martie 1918. Mulţi cercetători afirmă că a izbucnit în statul Kansas (SUA). De acolo, se pare că soldaţii americani au dus boala în Franţa. După o serie de decese neaşteptate, în iulie 1918 răul părea că trecuse. Medicii nici nu bănuiau că pandemia se pregătea să revină în forţă.
La 11 noiembrie 1918, când Primul Război Mondial s-a încheiat, lumea era în culmea fericirii. Ironia este însă că tot atunci a izbucnit şi epidemia. Era un ucigaş de temut, ocupând mereu prima pagină a ziarelor de pe mapamond. Puţini dintre martorii acelor vremuri nu i-au căzut victimă. Teama domnea pretutindeni. Un specialist a afirmat: „În 1918, speranţa de viaţă scăzuse în Statele Unite cu mai bine de 10 ani“. În ce fel s-a deosebit această epidemie de altele?
O epidemie neobişnuită:
Spre deosebire de celelalte epidemii, ea a lovit cu repeziciune. În ce sens? Într-o carte intitulată „ The Great Influenza”, John M. Barry a citat un document în care se spunea: „În Rio de Janeiro, un bărbat a cerut o informaţie unui student la medicină pe nume Ciro Viera Da Cunha, care aştepta tramvaiul. Bărbatul avea o voce perfect normală. În clipa următoare, s-a prăbuşit şi a murit. În Cape Town (Africa de Sud), când Charles Lewis a luat tramvaiul spre casă, care se afla la vreo 5 km distanţă, taxatorul s-a prăbuşit şi a murit. Pe parcursul călătoriei, alţi şase oameni din tramvai au murit, inclusiv vatmanul“. Toţi fuseseră răpuşi de gripă.
Un aspect deosebit pe care boala l-a adus cu sine a fost teama, teama de necunoscut. Ştiinţa nu cunoştea cauza acestei boli şi nici modul ei de răspândire. S-au luat măsuri privind sănătatea publică: oraşele-port au fost puse în carantină, iar cinematografele, bisericile şi alte locuri publice au fost închise. În San Francisco, California (SUA) autorităţile au ordonat ca populaţia să poarte măşti de tifon. Cine nu purta mască era amendat sau trimis la închisoare. Dar se pare că nimic nu mergea. Măsurile erau ineficiente şi tardive.
Exista şi temerea că gripa nu-şi alege victimele. Din motive încă necunoscute, pandemia din 1918 nu i-a lovit mai întâi pe bătrâni, ci pe tinerii sănătoşi. Majoritatea celor ce au murit de gripă spaniolă aveau între 20 şi 40 de ani.
În plus, această epidemie a cuprins întreaga lume. A ajuns până şi pe insulele tropicale! La 7 noiembrie 1918, gripa a fost dusă cu vaporul pe Insulele Samoa de Vest (cunoscute acum drept Samoa). În două luni, circa 20% din cele 38 302 persoane au murit. Marile ţări ale lumii au fost crunt lovite de acest flagel!
Un alt aspect este amploarea acestui flagel. De pildă, boala a lovit la început în Philadelphia, Pennsylvania (SUA), unde a făcut prăpăd. Pe la mijlocul lunii octombrie 1918, nu mai erau sicrie. „Un lucrător a spus că ar fi putut vinde 5 000 de coşciuge în două ore, dacă le-ar fi avut. Uneori, în morga oraşului erau de zece ori mai multe cadavre decât coşciuge“, spune istoricul Alfred W. Crosby.
Nici o pandemie din istorie nu a secerat atâtea vieţi într-un timp atât de scurt. Deşi se spune că ar fi fost 21 de milioane de victime, unii specialişti consideră că numărul a fost mult mai mare. Epidemiologi din zilele noastre sunt de părere că cifra se ridica, cel mai probabil, la 50 de milioane de morţi, dacă nu chiar la 100 de milioane. Domnul Barry, menţionat anterior, afirmă: „Gripa a ucis mai mulţi oameni într-un an decât a ucis ciuma neagră, din Evul Mediu, într-un veac; ea a curmat viaţa mai multor oameni în 24 de săptămâni, decât a curmat SIDA în 24 de ani“.
Incredibil! Gripa spaniolă a ucis într-un an mai mulţi americani decât au murit în ambele războaie mondiale. Scriitoarea Gina Kolata explică: „Dacă o asemenea epidemie ar lovi din nou, iar procentul celor morţi ar fi acelaşi cu cel al victimelor gripei spaniole, ar muri 1,5 milioane de americani. Această cifră este mai mare decât numărul celor ce mor anual de boli de inimă, cancer, accidente vasculare cerebrale, boli pulmonare cronice, SIDA şi Alzheimer la un loc“.
În concluzie, gripa spaniolă a fost cea mai devastatoare pandemie din istoria omenirii. Ce a făcut ştiinţa?
Ştiinţa s-a dovedit neputincioasă.
Se pare că la începutul Primului Război Mondial ştiinţa a făcut paşi uriaşi în combaterea bolilor. Chiar şi pe parcursul războiului medicii s-au lăudat cu succesul lor în reducerea efectelor bolilor infecţioase. În acea vreme, The Ladies Home Journal a declarat că în casele americanilor nu mai era nevoie de camere de priveghi, sugerând ca acele încăperi să fie numite living rooms (camere pentru cei vii). Dar apoi a apărut gripa spaniolă, iar medicina aproape că s-a dovedit neputincioasă.
Crosby scrie: „Medicii din 1918 au fost martorii celui mai mare eşec al medicinii din secolul al XX-lea, ba chiar al medicinii din toate timpurile dacă luăm în calcul numărul enorm de morţi“. Şi, ca vina să nu cadă numai asupra medicilor, Barry face următoarea remarcă: „Medicii au înţeles cât de mare era ameninţarea, ştiau cum să vindece pneumoniile bacteriene secundare şi au oferit sfaturi privind sănătatea publică, sfaturi care ar fi putut salva vieţile a zeci de mii de americani. Dar politicienii le-au ignorat“.
Acum, la un secol de la acea cumplită pandemie ne punem întrebarea dacă această gripă ar putea lovi din nou? Dacă da, putem izbândi în lupta împotriva ei?
Ce ştim acum despre gripă?
Suntem în anul 1997. Un om de ştiinţă se află în sătucul Brevig, locuit de eschimoşi. Stă pe tundra îngheţată din Peninsula Seward (Alaska), având în faţă trupul exhumat al unei tinere, pe care, ajutat de patru eschimoşi, l-a scos din permafrost. E o victimă a gripei din 1918, şi de atunci zace îngheţată în acest loc.
La ce poate ajuta examinarea cadavrului? Oamenii de ştiinţă speră că agentul care a cauzat gripa este încă în plămânii tinerei şi că, prin tehnici avansate de genetică, îl pot izola şi identifica. De ce le-ar fi de folos aceste informaţii? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să aflăm mai întâi cum acţionează virusurile şi de ce sunt atât de periculoase.
Un virus ce poate fi mortal:
În prezent se ştie că gripa este provocată de un virus şi că se poate transmite prin secreţiile respiratorii eliberate prin tuse, strănut şi vorbit. E prezent pretutindeni, chiar şi la Tropice, unde este activ pe tot parcursul anului. În Emisfera nordică, sezonul gripal ţine din noiembrie până în martie, iar în Emisfera sudică, din aprilie până în septembrie.
Dintre toate virusurile, virusul gripal de tip A este cel mai periculos. În comparaţie cu alte virusuri, este mic. Are, în general, formă sferică şi prezintă protuberanţe. Când infectează o celulă umană, se reproduce uluitor de repede. În circa zece ore, din celula infectată sunt eliberate între 100 000 şi 1 000 000 de copii/replici ale virusului gripal.
Caracteristica de temut a acestui organism simplu este capacitatea de a se transforma rapid. Deoarece virusul se reproduce foarte repede (mult mai repede decât virusul HIV), copiile nu sunt exacte. Unele sunt atât de diferite, încât sistemul imunitar nu le poate identifica. De aceea avem de luptat în fiecare an cu alte virusuri, care prezintă noi antigene - substanţe care ne testează imunitatea. Dacă antigenul se schimbă în mod semnificativ, sistemul imunitar luptă cu greu şi există riscul unei pandemii.
Virusurile gripale infectează şi animalele, ceea ce poate avea consecinţe grave asupra oamenilor. Se crede că porcul poate fi gazda virusurilor care infectează păsări, de exemplu puii de găină sau raţele, dar şi a virusurilor care infectează omul. Aşadar, dacă un porc este infectat cu ambele tipuri de virus - unul care infectează animalele şi altul, omul -, din combinarea genelor celor două tulpini poate rezulta o tulpină nouă de virus gripal la care omul nu are imunitate. Unii sunt de părere că în fermele de pui şi porci în preajma cărora locuiesc oamenii - caz des întâlnit în Asia - pot apărea noi tulpini de virusuri gripale.
De ce a devenit atât de virulent?
Din ce cauză s-a transformat virusul gripal din 1918–1919 într-o pneumonie gravă ce a secerat vieţile atâtor tineri? Deşi nici un virus din acea vreme nu a supravieţuit până astăzi, oamenii de ştiinţă au sperat că vor găsi totuşi un specimen îngheţat, că vor putea să izoleze ARN intact şi să afle de ce această tulpină de virus a făcut atâtea victime. Iar eforturile lor n-au fost cu totul zadarnice!
Folosindu-se de specimenul îngheţat găsit în Alaska, despre care am amintit mai sus, o echipă de oameni de ştiinţă au identificat şi au secvenţializat majoritatea genelor virusului gripal din perioada 1918–1919. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au aflat încă de ce a ucis gripa atâţia oameni. Se pare că această tulpină se înrudea cu o tulpină a virusului gripal care a infectat porcii şi păsările.
Ar putea lovi din nou?
Potrivit opiniei multor specialişti, nu se pune problema dacă un virus gripal la fel de virulent va lovi din nou, ci când şi cum va lovi el. De fapt, unii se aşteaptă la o epidemie de gripă o dată la aproximativ 11 ani şi la izbucnirea unui tip foarte periculos de gripă o dată la aproximativ 30 de ani. Potrivit acestor estimări, omenirea este în pragul unei noi pandemii.
Cât de mare este ameninţarea? John M. Barry, autorul cărţii The Great Influenza, ne răspunde astfel: „Un terorist care deţine o armă nucleară este coşmarul oricărui politician. La fel ar trebui să fie şi o nouă pandemie de gripă“.
Ce tratamente există?
Poate vă întrebaţi: „Dar nu dispunem noi azi de tratamente eficiente?“ Răspunsul la această întrebare are o parte bună şi una rea. Partea bună este că antibioticele pot reduce rata mortalităţii în cazul pneumoniilor bacteriene secundare, iar anumite medicamente pot lupta cu succes împotriva unor tulpini de virusuri gripale. În plus, vaccinurile pot avea sorţi de izbândă împotriva unui virus gripal, dacă îi sunt identificate corect tulpinile şi dacă sunt produse la timp. Care este partea rea?
De la gripa porcină din 1976 şi până la criza de vaccinuri antigripale din 2004, istoria vaccinării n-a fost la înălţimea aşteptărilor. Deşi de la Primul Război Mondial încoace medicina a înregistrat mari progrese, medicii n-au găsit nici o armă împotriva unui virus puternic.
O întrebare încă ne frământă: S-ar putea repeta episodul din 1918–1919? Iată ce se afirmă într-un articol dat publicităţii de National Institute for Medical Research din Londra: „În unele privinţe, condiţiile de astăzi se aseamănă cu cele din 1918: Datorită dezvoltării transporturilor, se circulă mult în toată lumea; există câteva zone sfâşiate de război, cu probleme specifice: malnutriţie şi condiţii improprii de igienă; pe glob sunt peste șapte miliarde de oameni, dintre care cei mai mulţi trăiesc la oraş în condiţii precare: fără canalizare corespunzătoare şi sisteme de evacuare a resturilor menajere“. Articolul afirmă mai departe: „Cu fiecare an ce trece, suntem tot mai aproape de o nouă pandemie”.
Ce s-ar putea întâmpla? Personal cred că, oamenii săraci vor fi cel mai dur afectați deoarece companiile farmaceutice sunt preocupate, tot mai mult, de profit iar, în multe țări, inclusiv țara noastră, asistența medicală este la pământ! Cei bogați ar putea găsi soluții! Întotdeauna se va găsi vreum spital vienez să-i trateze regește! Sper că s-a înțeles aluzia!
Suntem în anul 1997. Un om de ştiinţă se află în sătucul Brevig, locuit de eschimoşi. Stă pe tundra îngheţată din Peninsula Seward (Alaska), având în faţă trupul exhumat al unei tinere, pe care, ajutat de patru eschimoşi, l-a scos din permafrost. E o victimă a gripei din 1918, şi de atunci zace îngheţată în acest loc.
La ce poate ajuta examinarea cadavrului? Oamenii de ştiinţă speră că agentul care a cauzat gripa este încă în plămânii tinerei şi că, prin tehnici avansate de genetică, îl pot izola şi identifica. De ce le-ar fi de folos aceste informaţii? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să aflăm mai întâi cum acţionează virusurile şi de ce sunt atât de periculoase.
Un virus ce poate fi mortal:
În prezent se ştie că gripa este provocată de un virus şi că se poate transmite prin secreţiile respiratorii eliberate prin tuse, strănut şi vorbit. E prezent pretutindeni, chiar şi la Tropice, unde este activ pe tot parcursul anului. În Emisfera nordică, sezonul gripal ţine din noiembrie până în martie, iar în Emisfera sudică, din aprilie până în septembrie.
Dintre toate virusurile, virusul gripal de tip A este cel mai periculos. În comparaţie cu alte virusuri, este mic. Are, în general, formă sferică şi prezintă protuberanţe. Când infectează o celulă umană, se reproduce uluitor de repede. În circa zece ore, din celula infectată sunt eliberate între 100 000 şi 1 000 000 de copii/replici ale virusului gripal.
Caracteristica de temut a acestui organism simplu este capacitatea de a se transforma rapid. Deoarece virusul se reproduce foarte repede (mult mai repede decât virusul HIV), copiile nu sunt exacte. Unele sunt atât de diferite, încât sistemul imunitar nu le poate identifica. De aceea avem de luptat în fiecare an cu alte virusuri, care prezintă noi antigene - substanţe care ne testează imunitatea. Dacă antigenul se schimbă în mod semnificativ, sistemul imunitar luptă cu greu şi există riscul unei pandemii.
Virusurile gripale infectează şi animalele, ceea ce poate avea consecinţe grave asupra oamenilor. Se crede că porcul poate fi gazda virusurilor care infectează păsări, de exemplu puii de găină sau raţele, dar şi a virusurilor care infectează omul. Aşadar, dacă un porc este infectat cu ambele tipuri de virus - unul care infectează animalele şi altul, omul -, din combinarea genelor celor două tulpini poate rezulta o tulpină nouă de virus gripal la care omul nu are imunitate. Unii sunt de părere că în fermele de pui şi porci în preajma cărora locuiesc oamenii - caz des întâlnit în Asia - pot apărea noi tulpini de virusuri gripale.
De ce a devenit atât de virulent?
Din ce cauză s-a transformat virusul gripal din 1918–1919 într-o pneumonie gravă ce a secerat vieţile atâtor tineri? Deşi nici un virus din acea vreme nu a supravieţuit până astăzi, oamenii de ştiinţă au sperat că vor găsi totuşi un specimen îngheţat, că vor putea să izoleze ARN intact şi să afle de ce această tulpină de virus a făcut atâtea victime. Iar eforturile lor n-au fost cu totul zadarnice!
Folosindu-se de specimenul îngheţat găsit în Alaska, despre care am amintit mai sus, o echipă de oameni de ştiinţă au identificat şi au secvenţializat majoritatea genelor virusului gripal din perioada 1918–1919. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au aflat încă de ce a ucis gripa atâţia oameni. Se pare că această tulpină se înrudea cu o tulpină a virusului gripal care a infectat porcii şi păsările.
Ar putea lovi din nou?
Potrivit opiniei multor specialişti, nu se pune problema dacă un virus gripal la fel de virulent va lovi din nou, ci când şi cum va lovi el. De fapt, unii se aşteaptă la o epidemie de gripă o dată la aproximativ 11 ani şi la izbucnirea unui tip foarte periculos de gripă o dată la aproximativ 30 de ani. Potrivit acestor estimări, omenirea este în pragul unei noi pandemii.
Cât de mare este ameninţarea? John M. Barry, autorul cărţii The Great Influenza, ne răspunde astfel: „Un terorist care deţine o armă nucleară este coşmarul oricărui politician. La fel ar trebui să fie şi o nouă pandemie de gripă“.
Ce tratamente există?
Poate vă întrebaţi: „Dar nu dispunem noi azi de tratamente eficiente?“ Răspunsul la această întrebare are o parte bună şi una rea. Partea bună este că antibioticele pot reduce rata mortalităţii în cazul pneumoniilor bacteriene secundare, iar anumite medicamente pot lupta cu succes împotriva unor tulpini de virusuri gripale. În plus, vaccinurile pot avea sorţi de izbândă împotriva unui virus gripal, dacă îi sunt identificate corect tulpinile şi dacă sunt produse la timp. Care este partea rea?
De la gripa porcină din 1976 şi până la criza de vaccinuri antigripale din 2004, istoria vaccinării n-a fost la înălţimea aşteptărilor. Deşi de la Primul Război Mondial încoace medicina a înregistrat mari progrese, medicii n-au găsit nici o armă împotriva unui virus puternic.
O întrebare încă ne frământă: S-ar putea repeta episodul din 1918–1919? Iată ce se afirmă într-un articol dat publicităţii de National Institute for Medical Research din Londra: „În unele privinţe, condiţiile de astăzi se aseamănă cu cele din 1918: Datorită dezvoltării transporturilor, se circulă mult în toată lumea; există câteva zone sfâşiate de război, cu probleme specifice: malnutriţie şi condiţii improprii de igienă; pe glob sunt peste șapte miliarde de oameni, dintre care cei mai mulţi trăiesc la oraş în condiţii precare: fără canalizare corespunzătoare şi sisteme de evacuare a resturilor menajere“. Articolul afirmă mai departe: „Cu fiecare an ce trece, suntem tot mai aproape de o nouă pandemie”.
Ce s-ar putea întâmpla? Personal cred că, oamenii săraci vor fi cel mai dur afectați deoarece companiile farmaceutice sunt preocupate, tot mai mult, de profit iar, în multe țări, inclusiv țara noastră, asistența medicală este la pământ! Cei bogați ar putea găsi soluții! Întotdeauna se va găsi vreum spital vienez să-i trateze regește! Sper că s-a înțeles aluzia!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu