INVESTIGAȚIA ȘTIINȚIFICĂ A FAN-URILOR.

 

INVESTIGAȚIA ȘTIINȚIFICĂ A FAN-URILOR

Leonard David este un renumit jurnalist de știință, care scrie despre activitățile spațiale de peste 50 de ani. El este autorul recentei cărți, Moon Rush: The New Space Race, publicată de National Geographic în mai 2019, fiind și coautor, cu Buzz Aldrin, cel de la Apollo 11, la cartea Mission to Mars - My Vision for Space Exploration, lansată în mai 2013, dar și autorul altor volume, dintre care o parte au stat la baza unor seriale pe National Geographic Channel. Pe 12 octombrie 2020 el a postat, pe site-ul Space.com, un articol intitulat „Oamenii de știință solicită un studiu serios al „fenomenelor aeriene neidentificate”” adica al FAN/OZN. În acest articol, Leonard David ia act de faptul că Marina SUA a recunoscut recent că, într-adevăr, obiectele cu comportament ciudat surprinse pe clipurile video de către piloții avioanelor de vânătoare sunt enigme autentice. Există relatări ale martorilor oculari nu numai a unor piloți, ci și de la operatorii și tehnicienii radar. El adaugă: „nu trebuie să fii un fan al extratereștrilor pentru a deveni curios cu privire la evenimentele recente FAN”.  În august 2020, US Navy a anunțat că a înființat un grup operativ destinat fenomenelor aeriene neidentificate (FAN), pentru a investiga natura și originea acestor observații ciudate și a determina dacă ele ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității naționale a SUA. Șir de ciudățenii:   Leonard David menționează că FAN-urile observate recent au presupus accelerații care variază de la aproape 100 G la mii de G. Un pilot uman nu poate suporta, chiar în condiții foarte speciale, mai mult de 10 G. Nu a fost vizibilă nicio perturbare a aerului. Nu s-au produs boom-uri sonore. Aceste ciudățenii, și altele, au captat desigur atenția fanilor OZN care spun acum: „Ți-am zis eu că sunt aici”. Dar există, în paralel, și un apel în creștere pentru ca acest fenomen să fie studiat științific - inclusiv prin folosirea de sateliți în căutarea unor eventuale evenimente viitoare FAN. Philippe Ailleris este șef de proiect la Centrul de Cercetare și Tehnologie Spațială din Olanda al Agenției Spațiale Europene. El este, de asemenea, forța principală din spatele unei structuri de raportare a observatiilor FAN, un proiect care facilitează colectarea rapoartelor FAN de la astronomii amatori și profesioniști. Pentru studiul stiintific al FAN, este necesar să adunăm dovezi fiabile, ceva ce nu ar putea fi ignorat prea ușor de știință, a declarat Ailleris pentru Space.com. Este necesar să aducem oamenilor de știință date obiective și de înaltă calitate, a spus el. „Nimeni nu știe unde și când poate apărea un FAN, de unde dificultatea cercetării științifice în acest domeniu”. În ultimii ani s-au înregistrat progrese rapide în tehnologiile informației și comunicațiilor - de exemplu, prin instrumente software deschise, cloud computing și inteligența artificială cu învățare automată și profundă, a spus Ailleris. Aceste instrumente oferă oamenilor de știință noi posibilități de a colecta, stoca, manipula și transmite date. Ailleris indică și un alt instrument puternic. „Amplasarea deasupra capetelor noastre de sateliți este șansa perfectă de a detecta potențial ceva”, a spus el. Lucrând în sectorul spațial, Ailleris s-a gândit că sateliții civili de observare a Pământului ar putea fi folosiți pentru a căuta FAN-uri. O cale este accesarea imaginilor gratuite deja colectate de sateliții Copernicus ai Uniunii Europene, un program de observare a Pământului coordonat și gestionat de Comisia Europeană în parteneriat cu ESA. De asemenea, sunt din ce în ce mai multe sonde spațiale care scanează Pământul. Această activitate nu mai este limitată la țările sau puterile majore, a spus Ailleris; actorii privați au intrat și ei pe scena explorării video a planetei. „Această evoluție va stimula direcții de gândire în viitor în diferite domenii, inclusiv în unele controversate”, a declarat Ailleris. „Și de ce nu și în domeniul de cercetare al FAN?” La utilizarea de imagini prin satelit pentru a detecta și monitoriza FAN-uri, Ailleris colaborează cu Kevin Knuth, care a fost cercetător la Centrul Ames al NASA din Silicon Valley - California, iar acum este profesor asociat de fizică la Universitatea din Albany - New York. „Ne gândim să folosim sateliți pentru a monitoriza regiunea Oceanului Pacific la sud de Insula Catalina, unde au avut loc întâlnirile cu Nimitz din 2004”, spunea Knuth, referindu-se la observațiile FAN raportate de piloții și operatorii de radar aflați în grupul de luptă al portavionului USS Nimitz. Această zonă va fi, de asemenea, ținta unei expediții FAN din 2021, efectuată de Knuth și alți cercetători. Scopul ieșirii este „să furnizeze dovezi științifice inatacabile că obiectele FAN sunt reale, că obiectele FAN pot fi găsite și că obiectele FAN pot fi cunoscute”, scrie pe site-ul web al proiectului, care se numește UAPx. Echipa UAPx include veterani și fizicieni militari, precum și cercetători și observatori instruiți care vor folosi echipamente specializate pentru a observa orice potențial FAN. „Sperăm să detectăm FAN-urile, să le determinăm caracteristicile, tiparele de zbor și orice tipare de activitate care ne vor permite să le studiem mai eficient”, a declarat Knuth pentru Space.com.. „Pe lângă monitorizarea unei regiuni, pentru apariții de FAN-uri, vom utiliza și sateliții pentru a obține confirmarea independentă a observărilor FAN proeminente și pentru a obține informații cuantificabile despre aceste FAN-uri”. „Cu siguranță cred că FAN merită să fie studiat, așa cum am face cu orice altă problemă din știință”, a declarat Jacob Haqq-Misra, astrobiolog la Blue Marble Space Institute of Science din Seattle, Washington. Studiu interdisciplinar:   În august, Haqq-Misra a ajutat la organizarea unui atelier interdisciplinar sponsorizat de NASA, numit TechnoClimes 2020, care a încercat să acorde prioritate și să ghideze viitoarele studii teoretice și observaționale ale „tehnosemnăturilor” non-radio - adică manifestări ale unor tehnologii nepământene, în special cele care ar putea să fie detectate prin mijloace astronomice. Haqq-Misra a declarat că ceea ce știe el cu privire la FAN provine din domeniul public, cum ar fi videoclipurile lansate recent ale Marinei și comentariile Departamentului Apărării, dar el personal recunoaște că nu a efectuat nicio investigație proprie asupra problemei. „Rămân, de asemenea, agnostic cu privire la orice ipoteză specială care ar putea explica FAN, cel puțin până când vom avea mai multe date de luat în considerare”, a spus Haqq-Misra. „Ipoteza inteligenței non-umane este una populară, dar nu am nicio indicație că ar fi mai probabilă decât orice altă ipoteză în acest moment”. Ravi Kopparapu este un om de știință planetar, de la Centrul de zboruri spațiale Goddard al NASA din Greenbelt, Maryland, care studiază habitabilitatea planetară, modelarea climei și chimia în contextul caracterizării atmosferei exoplanetelor. El consideră că fenomenele FAN/OZN reprezintă o problema științific interesantă, condusă parțial de observații care par să sfideze legile fizicii. Acestea fiind spuse, Kopparapu a declarat că este totuși îngrijorat de faptul că unii aduc în conversație termenul „extraterestru”. „Asta pentru că nu există absolut nicio dovadă concretă că am ști că acestea sunt extraterestre”, a amintit el. „Există o problemă fundamentală pe care o avem acum pentru a studia științific FAN”, a spus Kopparapu. „Nu avem o colectare adecvată a datelor despre acest fenomen, date care să poată fi împărtășite oamenilor de știință interesați pentru a verifica afirmațiile și a filtra evenimentele cu adevărat inexplicabile”. Kopparapu și colegii săi, care au păreri asemănătoare, propun o abordare complet imparțială, agnostică, pentru a studia FAN. Omul de știință are o vorba în acest sens: „Să ne conducă datele la ceea ce sunt”.