CRONOLOGIA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989
23
noiembrie:
În timpul Congresului al XIV-lea al PCR, Muncitorii din schimbul I de la
Uzinele Mecanice din Timişoara au încercat organizarea unei
revolte împotriva regimului comunist. Mişcarea lor a fost înăbuşită de către
organele de Securitate.
14
decembrie:
Piaţa Unirii din Iaşi a fost împânzită de Armată şi
organele de Securitate şi Miliţie. Au fost convocate adunări
generale de partid în
toate instituţiile. În această zi şi în următoarele au fost arestaţi liderii
mişcării anticomuniste din oraş, intitulată „Frontul Popular Român”: scriitorul
Cassian Maria Spiridon, profesorul universitar Ştefan Prutianu, inginerul
Vasile Vicol, scriitorul Aurel Ştefanachi, inginerul Ionel Săcăleanu şi
juristul Valentin Odobescu. Aceştia au pus în circulaţie fluturaşi prin care
chemau populaţia să vină în Piaţa Unirii în data de 14 decembrie, ora 16,
pentru a protesta împotriva regimului comunist şi a condiţiilor grele de viaţă.
15
decembrie:
La Timişoara, în Piaţa Maria de pe
strada Timotei Cipariu, încep să se adune enoriaşi ai
Bisericii Reformate pentru a protesta împotriva deciziei de evacuare a
pastorului László
Tökés.
Rândurile lor se îngroaşă cu timişoreni de altă religie. Manifestanţii încep să
strige „libertate, libertate”. Autorităţile locale împreună cu un comitet al
protestatarilor au purtat un dialog cu pastorul, spre a soluţiona problema.
Spre miezul nopţii, manifestanţii au fost împrăştiaţi de organele de
Securitate.
16
decembrie:
La Timişoara se adună din nou cetăţeni pentru
a protesta împotriva evacuării pastorului reformat. După-amiaza au început să
fie scandate lozinci anticomuniste, iar protestatarii s-au răspândit în
Timişoara pentru a chema oamenii în centrul oraşului. Populaţia se strânge în
număr din ce în ce mai mare în Piaţa Operei, apoi în Piaţa Mare. Apar steaguri
cu stema decupată, iar lozincile comuniste din oraş sunt distruse. Trupele de
Miliţie, Securitate şi Armată au început să-i bată şi să-i aresteze pe
manifestanţi (peste 200 de arestări). La posturile de radio din străinătate
încep să fie difuzate ştiri despre revolta populaţiei din Timişoara.
17
decembrie:
În cursul nopţii, Nicolae Ceauşescu a discutat
cu generalii Vasile Milea (ministru
al apărării) şi Tudor Postelnicu (ministru
de interne) măsurile de luat împotriva manifestanţilor de la Timişoara:
trimiterea în oraş a unor trupe motorizate şi de grăniceri, înarmate cu muniţie
de luptă; executarea unor demonstraţii de forţă pe străzi; somarea şi ulterior
deschiderea focului la picioarele „elementelor declasate”.
ora 10:30: În Timişoara Armata
defilează pe străzi şi este agresată de către cetăţeni. Militarii execută
parţial ordinele primite. În această zi au apărut primele victime ale
Revoluţiei: 59 de morţi şi câteva sute de răniţi. Potrivit mărturiilor celor
care au participat la evenimente, au tras atât cadrele Securităţii, cât şi cele
ale Miliţiei şi Armatei. Manifestanţii au ripostat cu pietre şi sticle
incendiare.
ora 14:15: Generalul Vasile
Milea dă ordinul „alarmă de exerciţiu” pe întreg teritoriul judeţului Timiş.
ora 16:00: La Bucureşti, în şedinţa Comitetului Politic
Executiv al CC al PCR au fost confirmate măsurile de represiune în Timişoara.
Pentru a le aplica, sunt trimişi cu un avion special generalii de miliţie Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea generalul
de securitate Emil Macri şi
generalii de armată Ion Coman, Ştefan Guşe, Victor
Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac. Milea, Iulian Vlad şi
Postelnicu au fost admonestaţi pentru reacţia slabă avută în raport cu ordinele
primite în cursul nopţii şi au fost propuşi pentru destituire. Pe perioada
vizitei în Iran, Ceauşescu lasă problema de la Timişoara în mâinile Elenei Ceauşescu şi a lui Manea Mănescu.
ora 17:00: Nicolae Ceauşescu a
purtat o teleconferinţă cu autorităţile locale, în urma căreia a dat ordin să
se deschidă foc asupra civililor după nerespectarea somaţiei: „Începînd de
astăzi toate unităţile Ministerului de Interne, inclusiv miliţia, trupele de
securitate, unităţile de grăniceri, vor purta armament de luptă, inclusiv
gloanţe! Fără discuţie! Cu respectarea regulamentelor şi normelor legale de
somaţie conform legilor, constituţiei. Dar oricine atacă un ofiţer, un soldat,
trebuie să primească riposta. Oricine intră într-un consiliu popular, într-un
sediu de partid sau sparge un geam la un magazin trebuie să primească riposta
imediat! Niciun fel de justificare!”
ora 18:45: Generalul Vasile
Milea transmite ordinul „Radu cel Frumos” pentru judeţului Timiş, care
presupunea „alarmă de luptă parţială”.
18
decembrie:
ora 9.30: Nicolae Ceauşescu
pleacă în Iran. Graniţele României sunt închise. La Timişoara continuă
demonstraţiile şi represaliile autorităţilor. Un grup de copii şi tineri care
cântau colinde şi scandau lozinci anticomuniste pe treptele Catedralei Ortodoxe
au fost seceraţi de o rafală trasă dintr-un blindat.
ora 18: La decizia Elenei
Ceauşescu, 40 dintre cadavrele celor împuşcaţi în Timişoara au fost
transportate în secret la Bucureşti, unde au fost arse peste noapte, la
crematoriu. Alte corpuri au fost îngropate într-o groapă comună. Documentele
care conţineau cauza decesului au fost de asemenea distruse, familiilor celor
ucişi urmând să li se spună că au fugit în străinătate.
19
decembrie:
Muncitorii din Timişoara intră în grevă
generală. Are loc o altercaţie între generalul Ştefan Guşă şi reprezentanţii
întreprinderii ELBA, în urma căreia este împuşcată o femeie. La presiunea
muncitorilor, generalul Guşă se adresează mulţimii şi le promite că Armata nu
va trage în ei. Manifestanţii scandează „Armata e cu noi!”.
20
decembrie:
În Timişoara muncitorii se îndreaptă spre
centrul oraşului. La ordinul generalului Milea, Armata se retrage în cazărmi.
Au fost eliberaţi majoritatea deţinuţilor arestaţi în zilele precedente.
ora 13: Mulţimea din Timişoara
desemnează un comitet cetăţenesc care să prezinte revendicările sale
autorităţilor comuniste. La Comitetul Judeţean de Partid au fost înmânate
primele cereri primului ministru Constantin Dăscălescu,
venit special: demisia lui Nicolae Ceauşescu şi a guvernului, organizarea
alegerilor libere, reformarea învăţământului şi libertatea absolută a presei,
Radioului şi Televiziunii, anchetarea şi condamnarea tuturor celor răspunzători
pentru represiunea armată din zilele de 17, 18 şi 19 decembrie, eliberarea
deţinuţilor politici, înapoierea morţilor pentru a fi îngropaţi creştineşte. În
acelaşi timp, a fost creat Frontul Democratic Român,
care a proclamat Timişoara drept primul oraş liber din România.
ora 15: Nicolae Ceauşescu se
întoarce din Iran şi organizează o nouă teleconferinţă în care expune
implicarea SUA, URSS şi Ungariei în evenimentele petrecute în ultimele zile.
după-amiaza şi seara: Revoluţia
se extinde la Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare şi Deta.
La Lugoj au apărut primele victime ale Revoluţiei.
seara: Este elaborată
Proclamaţia Frontului Democratic Român.
seara: Radio Europa Liberă
transmite un apel la solidaritate pentru cauza Revoluţiei şi cere românilor să
aprindă a doua zi, la ora 19, o lumânare în pervazul ferestrei, pentru morţii
Timişoarei.
ora 19: Într-o cuvântare
difuzată la televiziune, Nicolae Ceauşescu condamnă manifestaţiile de la
Timişoara şi ordonă măsuri drastice de represiune. Dă ordin gărzilor patriotice
din unele judeţe din Oltenia să intervină în forţă la
Timişoara şi proclamă stare de necesitate pe tot cuprinsul judeţului Timiş. Sunt organizate mitinguri
pentru condamnarea Revoluţiei din Timişoara.
Aproape de miezul nopţii: Nicolae Ceauşescu convoacă la sediul CC al PCR din Bucureşti pe reprezentanţii ambasadei URSS pentru a le cere retragerea agenţilor sovietici din Timişoara. În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989: Muncitori din Craiova, Calafat, Băileşti şi Caracal au fost îmbrăcaţi în uniforme de gărzi patriotice, înarmaţi cu bâte şi trimişi cu trenuri speciale spre Timişoara.
21
decembrie:
ora 7: Încep manifestaţiile
anticomuniste la Arad.
ora 9: La Timişoara este citită
Proclamaţia FDR, din balconul Operei. Se nasc primele manifestaţii şi proteste
anticomuniste la Sibiu şi Târgu Mureş.
ora 10:30: După ce realizaseră
anterior zeci de arestări, forţele militare din Sibiu provoacă primele victime
ale Revoluţiei din acel oraş, deschizând focul asupra manifestanţilor.
ora 11: Muncitorii de la Uzina
Mecanică din Cugir pornesc o manifestaţie anti-ceauşistă.
ora 11:30: Muncitorii de
la IAR Ghimbav se
revoltă şi pornesc spre centrul Braşovului.
Înainte de ora 12: Muncitorii
din Oltenia au fost primiţi în Gara de Nord de către reprezentanţi ai
grupurilor de manifestanţi, unde li s-a explicat situaţia şi au fost duşi în
centrul Timişoarei. Li s-a dat hrană şi au fost cazaţi în căminele studenţeşti.
O parte dintre ei s-au alăturat timişorenilor, alţii s-au întors acasă pentru a
răspândi vestea victoriei Revoluţiei din Timişoara.
ora 12: La Bucureşti începe
mitingul de sprijinire a politicii duse de Nicolae Ceauşescu.
ora 12:40: La circa un minut de
la începerea discursului, se aude o explozie în mulţime, iar manifestanţii
încep să se agite. Nicolae Ceauşescu încearcă să-şi continue discursul printre
huiduieli.
ora 12:54: Transmisia Radio-TV
este întreruptă.
ora 13: Încep manifestaţiile
anticomuniste la Cluj-Napoca. Autorităţile ripostează violent
două ore mai târziu.
ora 16: În Braşov are
loc o manifestaţie în faţa Comitetului Judeţean de Partid, la care participă
muncitori de la uzinele Tractorul, ICA Ghimbav şi Steagul Roşu.
ora 16:45: Încep să se tragă
focuri de armă asupra manifestanţilor din Bucureşti.
După amiaza şi seara: Revoluţia
se extinde şi în alte oraşe ale României (Reşiţa, Făgăraş etc.).
ora 18: Nicolae Ceauşescu
organizează o nouă teleconferinţă cu prim-secretarii Comitetelor judeţene de
partid în care le cere să reprime drastic revoltele izbucnite în oraşele din
Ardeal.
ora 19: Apelul Radio Europa
Liberă este urmat de zeci de mii de cetăţeni din toată ţara, care aşează o
lumânare aprinsă în geam.
ora 19: Începe programul
Televiziunii în care sunt incluse repetate „chemări pentru consolidarea
cuceririlor revoluţionare ale poporului român, apeluri la unitate pentru
apărarea independenţei şi suveranităţii ţării”.
Seara: În Bucureşti,
revoluţionarii organizează o baricadă umană la sala Dalles, care este
respinsă de Armată până lângă hotelul Intercontinental.
Forţele militare au eşuat în încercarea de a dispersa mulţimea din acea zonă.
Imediat după miezul nopţii, tanchetele au deschis focul asupra demonstranţilor.
22
decembrie:
ora 7: Mari coloane de
manifestanţi provenind de la principalele întreprinderi ale Bucureştiului se îndreaptă
spre centrul oraşului.
ora 8:30: Nicolae Ceauşescu
organizează o şedinţă-fulger cu câţiva generali, în timpul căreia îl acuză pe
generalul Milea de trădare. Acesta iese din şedinţă la 8:45.
ora 9:20: Generalul Vasile Milea, ministrul
Apărării, se împuşcă în sediul CC şi moare câteva ore mai târziu.
ora 9:54: Prin nota telefonică
nr. 36, generalul Nicolae Eftimescu,
adjunctul şefului Marelui Stat Major, ordonă trupelor venite din ţară în
Bucureşti: „Toate unităţile armatei execută numai ordinele comandantului
suprem. Toate unităţile din Târgovişte şi Mihai Bravu se concentrează în
Bucureşti în cazărmile din Şoseaua Olteniţei”.
ora 10:40: Generalul Victor
Atanasie Stănculescu, numit în locul lui Milea, dă ordin tuturor
unităţilor militare aflate în Bucureşti să se retragă în cazărmi.
ora 10:45: La Radio şi
Televiziune este transmis un comunicat prin care se anunţa sinuciderea
„trădătorului Milea”, precum şi instituirea stării de necesitate pe tot
teritoriul României. Comunicatul se retransmite, cu modificări, la 11:02, 11:25
şi 11:37.
după ora 11: La Radio un
revoluţionar anunţă populaţia despre mişcarea populară din centrul
Bucureştiului.
orele 11-12: Manifestanţii
ocupă Piaţa Palatului şi forţează intrarea Comitetului Central.
ora 12: Generalul Ilie Ceauşescu îi
primeşte la sediul Ministerului Apărării pe contraamiralul G. A. Mihailov
(ataşat militar la Bucureşti) şi pe generalul G. N. Bociaev (reprezentantul
Forţelor armate unite ale tratatului de la Varşovia) şi le solicită să îi
comunice lui Gorbaciov faptul că în România se intenţionează formarea unui nou
guvern şi rugămintea de a da dovadă „de multă reţinere” cu privire la
evenimentele din ultimele zile.
ora 12:06: Soţii Ceauşescu
părăsesc clădirea Comitetului Central cu un elicopter, la sugestia generalului
Stănculescu.
ora 12:20: Elicopterul pilotat
de Vasile Maluţan, în care se
aflau soţii Ceauşescu, Manea Mănescu şi Emil Bobu, aterizează
la Snagov. Ceauşescu încearcă în zadar să
intre în contact cu oficialităţile locale. De asemenea, pilotul cere protecţie
aeriană, dar este refuzat.
ora 12:47: Studioul 5 al
Televiziunii emite mira cu Rapsodia lui George Enescu pe fundal. Apoi crezând
că emit în continuare, au difuzat genericul TVR şi „Deşteaptă-te, române!”.
În fapt, emisia a continuat din Studioul 4 la ora 12:51, când Ion Caramitru şi Mircea Dinescu au
anunţat victoria revoluţiei anticeauşiste.
ora 12:47: Elicopterul, având
acum la bord două gărzi de la Securitate şi pe soţii Ceauşescu, decolează spre
direcţia aerodromului Boteni, Ceauşescu sperând să organizeze o
rezistenţă la Târgovişte.
ora 13:09: Elicopterul cu care
au fugit soţii Ceauşescu aterizează lângă oraşul Titu.
Un om de la securitate îl trage pe dreapta pe medicul Nicolae Deca, iar
împreună cu soţii Ceauşescu se urcă în automobilul acestuia.
ora 13:30: Prin nota telefonică
nr. 39, generalul Victor Stănculescu ordonă Armatei să nu mai execute decât
ordinele ministrului Apărării.
ora 13:55: Invocând o problemă
tehnică, Nicolae Deca opreşte maşina în dreptul comunei Văcăreşti. Soţii
Ceauşescu şi garda de la Securitate se urcă într-un alt automobil aparţinând
lui Nicolae Petrişor, cerându-i acestuia să îi transporte la Târgovişte.
aprox. ora 14:00: Automobilul
în care se aflau soţii Ceauşescu ajung la Târgovişte.
ora 14:30: Soţii Ceauşescu
ajung la Centrul pentru protecţia plantelor din Târgovişte. Câteva minute mai
târziu, un oficial al cooperativei sună la miliţie.
ora 15:00: Soţii Ceauşescu
au fost preluaţi din Centrul pentru protecţia plantelor cu o maşină de către
sg. maj. Ion Enache şi sg. maj. Constantin Paisie de la Miliţia Judeţeană
Dâmboviţa.
ora 18:20: S-au tras primele
focuri de armă în Piaţa Palatului, marcând debutul confruntărilor cu
„teroriştii”.
ora 18:10-18:15: Soţii
Ceauşescu sunt arestaţi în sediul Miliţiei Judeţene Dâmboviţa de către
reprezentanţi ai miliţiei şi armatei.
ora 18:30: Soţii Ceauşescu
ajung în unitatea militară 01417 din Târgovişte, unde vor rămâne sub pază
militară până la judecarea şi execuţia lor.
ora 19:30: La Televiziune
se anunţă arestarea soţilor Ceauşescu.
ora 23:32: Este transmisă
la Radio şi Televiziune Proclamaţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale, citită de Ion Iliescu.
23
decembrie:
Dimineaţa: Comandamentul Aviaţiei Militare a
trimis 7 MIG 23 şi 4 elicoptere pentru a survola Bucureştiul. Două elicoptere
sunt lovite de gloanţe în zona cimitirului Ghencea şi sunt nevoite să
aterizeze.
ora 18: Este deschis focul
asupra aeroporturilor Otopeni şi Băneasa.
ora 19: Este deschis focul
asupra unităţilor militare din Piaţa
Palatului din Bucureşti de pe clădirile din zonă. Se
înregistrează schimburi de focuri în clădirea fostului CC al PCR, asupra căreia
se trage şi din fostul CC al UTC. Sunt incendiate Palatul Regal şi Biblioteca Centrală Universitară.
ora 20: Din sediul Ministerului
Apărării Naţionale i s-a dat ordin colonelului Gheorghe Trosca, şef de Stat
Major al USLA, să intervină cu unitatea sa în
apărarea sediului ministerului.
ora 20: la Alba Iulia a fost
doborât de la sol elicopterul în care se aflau arestaţi generalul de
contrainformaţii Constantin Nuţă şi
adjunctul acestuia, generalul de miliţie Velicu Mihalea. Pasagerii
şi pilotul locotenent-colonel Nicolae Tudor au fost carbonizaţi.
către ora 23: O coloană
militară a UM 01065 din Popeşti-Leordeni este
atacată în dreptul şoselei de centură din Bucureşti de pe blocurile învecinate.
A fost rănit un singur militar. Coloana este atacată din nou în piaţa
Aviatorilor, dinspre consulatul sovietic. De această dată este ucis un soldat
şi răniţi alţi 4. Unitatea se va mai confrunta cu atacurile teroriste în
aceeaşi noapte şi în Piaţa Virgiliu, după care se va retrage la Televiziune.
după ora 23: Colonelul Trosca
şi militarii săi au ajuns cu două TAB-uri în dreptul sediului MApN, unde sunt
întâmpinaţi cu foc de către militarii detaşamentului de Cercetare din Buzău. Au
murit 4 ofiţeri USLA şi au fost răniţi alţi 7. Acelaşi lucru li se întâmplă şi
studenţilor Academiei Militare Tehnice, care au fost chemaţi pentru întărirea
dispozitivului de pază la minister. Atacaţi cu foc de armă de pe blocurile
vecine, aceştia ripostează. Sunt ucişi 5 studenţi şi răniţi alţi 8.
24
decembrie - 25 decembrie:
ora 13: La Târgovişte
aterizează elicopterele venite de la Bucureşti cu completul de judecată al
Tribunalului militar excepţional.
ora 13:10: Vizita medicală a
cuplului Ceauşescu.
ora 13:20: Începe procesul
soţilor Ceauşescu. Soţii Ceauşescu nu recunosc Tribunalul militar excepţional
şi refuză recursul.
ora 14:30: Procesul se încheie.
Completul de judecată se retrage pentru deliberarea sentinţei.
ora 14:40: Este citită
sentinţa. Soţii Ceauşescu sunt găsiţi vinovaţi de genocid, subminarea puterii
de stat, acte de diversiune şi subminarea economiei naţionale (în comunicatul
transmis la Radio şi Televiziune apare şi un al cincilea capăt de acuzare,
anume încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste 1 miliard de
dolari depuşi la bănci străine).
ora 14:50: Sentinţa
tribunalului militar excepţional a fost dusă la îndeplinire prin împuşcare, în
curtea unităţii militare 01417 din Târgovişte.
ora 15:05: Elicopterele
conţinând completul de judecată şi corpurile soţilor Ceauşescu decolează spre
Bucureşti.
ora 21:30: Crainicul
Televiziunii Petre Popescu anunţă procesul şi execuţia soţilor Ceauşescu.
Ostilităţile „teroriştilor”
încetează aproape în totalitate.
26
decembrie - 27 decembrie:
ora 00:00: La Televiziune
este difuzat aproape integral procesul soţilor Ceauşescu. Secvenţele în care
apărea completul de judecată sunt înlocuite cu stop-cadre pe cei judecaţi. De
asemenea, execuţia a fost înlocuită cu fotografii ale cadavrelor celor doi.
La Bucureşti are loc prima
şedinţă a Consiliului Frontului Salvării Naţionale. Este constituit întâiul
guvern post-revoluţionar, condus de Petre Roman.
Prin publicarea în „Monitorul
Oficial”, Partea I, nr. 5 din 27 decembrie 1989, intră în vigoare patru
Decrete-Lege ale CFSN din 26 decembrie 1989: nr. 1, prin care Petre Roman este
desemnat prim-ministru al Guvernului României, nr. 2, privind constituirea şi
statutul CFSN, precum şi revenirea la numele de „România”, „Poliţie” şi
la drapelul românesc
tradiţional, nr. 3, prin care generalul Nicolae Militaru este
numit în funcţia de ministru al Apărării Naţionale şi nr. 4, prin care Direcţia
Securităţii Statului şi alte organe din subordinea Ministerului de Interne erau
trecute în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.
Este emis un Comunicat publicat
în „Monitorul Oficial”, Partea I, nr. 4 din 27 decembrie 1989 prin care se
anunţă alegerea în funcţia de preşedinte al CFSN a lui Ion Iliescu,
iar în cea de vicepreşedinte a lui Dumitru Mazilu.
Conform unui Comunicat,
structura Biroului executiv al CFSN era următoarea: Preşedinte - Ion Iliescu;
Prim-vicepreşedinte - Dumitru Mazilu;
Vicepreşedinţi - Cazimir Ionescu, Karol Kiraly; Secretar
- Dan Marţian; Membri -
Bogdan Teodoriu, Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe
Manole, Ion Caramitru, Nicolae
Radu.
30
decembrie:
Are loc prima şedinţă a guvernului provizoriu
condus de Petre Roman.
ora 16:00 - 16:30: Are loc
înmormântarea cuplului Ceauşescu în cimitirul Ghencea.
31
decembrie:
Prin publicarea în „Monitorul Oficial” nr. 9 din 31 decembrie 1989, intră în vigoare Decretul-Lege nr. 8 al CFSN din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi organizaţiilor obşteşti din România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu