EVOLUȚII LA ZI ÎN ... POLITICA DÂMBOVIȚEANĂ.

EVOLUȚII LA ZI ÎN … POLITICA DÂMBOVIȚEANĂ

1. Efectul Voiculescu: PNL și Câțu vor facă din USR PLUS o anexă la guvernare:

 Liberalii încă nu au înțeles că au pierdut alegerile, nu sunt singuri la guvernare și că într-o coaliție fiind nu ai voie să tai beregata partenerului în somn, sau dacă o faci trebuie măcar să dai dovadă de puțin stil. Nu poți să bagi mașina în copac și apoi să-l ștergi de sânge cu batista pe cel de pe locul mortului spunându-i „era dreptul meu constituțional”. Nici să fii prost, trufaș și să ți se urce puterea la cap nu interzice Constituția. Iar USR-PLUS nu înțelege să se resemneze să fie vioara a doua în coaliție și să calce la tot pasul pe câte un carnet partid, uneori chiar unul propriu. Alianța nu este vreo fată mare, și-a pus carnetele de partid peste tot pe unde a găsit vreun colțișor neocupat de „colegi”, iar Voiculescu nu este vreun erou al reformelor. Nu cred că Voiculescu merita să fie demis nici pentru că a publicat ordinul cu noii indicatori de caratinare fără consimțământul lui Câțu (pe care nu l-ar fi căpătat oricum), nici pentru evacuarea de la Foișor, decât, eventual, la pachet cu Raed Arafat, și nici pentru că a dat publicițătii datele despre centrele de vaccinare și situația testărilor pe județe. Despre schimbarea indicatorilor se discuta de cel puțin o lună, din momentul în care a devenit evident, în cazul Timișoara și București, că problema carantinării și a incidenței se juca în cheie politică. Parte din ei fuseseră deja anunțați de Andreea Moldovan, se discutase în Grupul Tehnic, experții fuseseră de acord, Arafat îi știa, iar pe fond, decizia era corectă. Este un aspect care, observ, nu este adus în discuție. Trebuia sau nu să fie schimbați indicatorii în așa fel încât să se introducă mai multă rigurozitate și politicul să fie scos din joc, pe cât se poate? Trebuia. Realitatea este că guvernul, în frunte cu Câțu, cohorta liberală și Grupul (militar) pentru Comunicare Strategică refuzau să respecte propriile reguli, dând satisfacție interesului de partid, negaționiștilor și celor cu balanța morală defectă, pentru care viața oamenilor contează mai puțin decât cifrele economice. A fost bine sau nu că opinia publică a putut afla cum funcționa „vaccinarea paralelă” a esențialilor? A fost. Fără asta am fi avut și în ziua de azi centre cu circuit închis în care aveau acces doar piloșii neamului. Chestia cu accesarea bazei de date și cu marile secrete de acolo sunt povești spuse fără talent de gradații bolnavi de secretomanie, care bat din pinteni pentru a păstra statu-quo-ul și privilegiile. Ca pedeaspsă pentru gestul de transparentizare, Câțu a ordonat Corpului de Control să intre în acțiune și apoi s-a deschis un dosar penal. Se face una ca asta între partenerii de coaliție? Nu se face! Dar publicarea datelor de testare defalcate pe județe? Din perspectiva interesului public ce a fost greșit aici? De ce să nu știm că unele județe fac 10 teste pe zi și altele 3000? Ca să poată vopsi după cum le convine lui Câțu, Arafat, PNL-ului și faimosului Grup județele în verde sau roșu? Căci asta se întâmpla sub ochii noștri. Ce să mai discutăm despre criticarea sistemului de vaccinare, a amestecului la gramadă a „vulnerabililor” cu „esențialii”. A fost sau nu corectă? Rezultatul îl vedem: puțin peste 30% din totalul populației de peste 65 de ani s-a vaccinat. Repet, Voiculescu nu este un erou, putea să spună răspicat aceste lucruri până acum, inclusiv problema cu diferența de raportare a numărului deceselor, putea să fie mai puțin arogant și să nu se creadă omul providențial în sănătate, să comunice mai des, mai puțin scrâșnit și plictisit ca și cum ar fi făcut cuiva o favoare, să nu-și fi delegat atribuțiile, să fi semnat cu mâna lui ordinul buclucaș, nu să o împingă în față de Andreea Moldovan, și să fi plecat de la minister pe ușa din față, cum a făcut aceasta, și nu pe cea din spate. Nu a rezolvat problema paturilor de la terapie intensivă și nici pe cea a restructurării spitalelor, ca să se termine cu spitalele Covid și non-Covid, soluție de avarie pentru prima fază a pandemiei, așa cum au făcut toate țările europene. În patru luni avea timp să facă măcar aceaste mici reforme. „Curajul” conferințelor de presă post factum nu mă impresionează și nici victimizarea că l-a răpus „mafia”. A reușit să se certe cu prea mulți pentru mărgele de sticlă, să se facă nesuferit, nu este un „diamant” în management spitalicesc și, în general, în ce privește organizarea. În mod evident PNL vrea să încalece coaliția. Vrea să fie recunoscut ca partidul care ține hățurile în mână, USR-PLUS fiind o anexă, un copil pe care îl iei la plimbare pentru că nu poți și nu ai cu cine să-l lași acasă. Declarațiile din ultimele două zile nu au făcut decât să agraveze situația. Cătălin Drulă l-a catalogat pe Florin Câțu drept un „zombie politic”, spunând că nu se poate continua cu un premier în care partenerii și-au pierdut încrederea, Orban a avertizat că orice ministru care îl atacă pe premier poate să-și scrie demisia. Iar lui Câțu i s-a umflat autoritarismul și ego-ul, plusând în fața activului de partid cu o zicere care nu face decât să toarne gaz pe foc: „coaliția de guvernare, condusă de Partidul Național Liberal, din care fac parte USR-PLUS şi UDMR, cu un premier liberal, cu o politică liberal …” A stabilit carevasăzică subordonările celor două partide-anexă. Chiar este „imaturitate politică” să te apuci să spui așa ceva într-un moment atât de complicat. Dar, pesemne, pe domnul Câțu l-a luat valul văzând că PNL, în frunte cu Orban, fac zid în jurul lui. Chiar crede că va putea să taie și spânzure în guvern. Se înșală. Dacă USR-PLUS acceptă această situație, guvernarea va fi una după chipul și asemănarea PNL (și a UDMR), adică una cu apetit extrem pentru corupție și politizare. Iar lucrul acesta deja a fost probat de la începutul guvernării și până acum. Să luăm, de exemplu, refuzul ministrului Lucian Bode și a PNL de a scoate o parte din poliția judiciară de sub autoritatea Ministerului de Interne și a o transfera la parchete, deci de a renunța la „dubla comandă” și la băgatul nasului în dosarele penale. La fel, incapacitatea ministerului Educației de a elabora planurile-cadru pentru elevii care vor intra în clasa a IX-a și care sunt prima generație care a învățat până acum după programe noi și vor da examenul după modelul PISA. De fapt, România educată este în paragină după anul de pandemie, de școală online și vacanțe lungi și dese. Proiectul alegerilor locale în două tururi de scrutin a fost băgat adând într-un sertar, iar la nesimțitele sporuri salariale se umblă cu penseta. Exact această lipsă de reformism, reproșată în repetate rânduri de opinia public, îl determină pe premierul Câțu ca la trei vorbe poticnite să repete „reformă, facem reformă”. Știe că vorbește de funie în casa spânzuratului. Este greu de presupus că USR PLUS va obține îndepărtarea lui Florin Câțu, așa cum este greu de crezut că aceștia vor accepta pașalâcul pe care vor liberalii să-l instituie în ce-i privește. Problema este însă alta, coaliția care a funcționat prost de la început ( lucru previzibil încă din campania electorală) va funcționa și mai prost în viitor după acest episod. La fel și guvernul, pentru oricât ar vrea PNL și Câțu să se înfoaie, fără USR-PLUS ajung la braț cu PSD, cum s-a mai întâmplat în trecut. La fel, USR-PLUS se așează în barca PSD și AUR tot criticând și ridicând coada în sus. Dacă PNL nu înțelege că, oricât ar fi de tentant, nu trebuie să depășească limitele și va încerca să încalece USR-PLUS, coaliția va eșua mai devreme sau mai târziu. La fel, USR PLUS trebuie să mai lase orgoliile de-o parte și să vadă unde greșește, căci greșește! Un acord scris care să impună reguli pentru ambele părți se impune.

2. Despre mersul coaliției!

 Probabil că în ochii susținătorilor lui din USR-PLUS, dl Vlad Voiculescu seamănă cu un Sf. Gheorghe călare pe cal alb în luptă cu balaurul penelisto-pesedist. Pentru adversari, este numai un ins orgolios care și-a depășit deja cu mult nivelul propriu de competență. Mi-e penibil să scriu truisme, dar n-am încotro: adevărul este pe la mijloc. Omul nu este niciun geniu, niciun idiot. Ce-i drept, în situația sanitară grea în care suntem, era necesar un foarte bun administrator și cineva cu capacitate de a coopera. Sunt capitole la care dl. Voiculescu pare să nu exceleze. Nu știu ce va decide coaliția, primul-ministru și, în ultimul, dar nu cel din urmă rând, președintele Johannis, dar devine tot mai evident că lipsa de cooperare și de bună-credință reciprocă minează coaliția de guvernare. De aceea, nici demiterea dlui Voiculescu, nici refuzul celor de la USR-PLUS de accepta situația, ba, mai mult amenințarea cu ruperea coaliției, nu pot să ducă la nimic bun. În plus, premierul Câțu, el însuși văzut destul de rău într-o parte importantă a PNL, nu se află deloc într-o poziție solidă, spre a arbitra conflictul și a impune o soluție. Și cred că nici măcar președintele Johannis, de un timp din nou intrat într-un con de umbră, nu mai are influența pe care o avea altădată. Nu ne-ar păsa prea mult de scandalurile din coaliție, dacă ele n-ar fi devenit disfuncționalități și lipsă de cooperare între instituții fundamentale: guvern, ministere, DSU-uri, administrație locală, CNCAV. Anul trecut, guvernul monocolor PNL și condus cu mână de fier de președinte se lovea de rezistența PSD în parlament sau de oamenii acestuia de la CCR. Anul acesta, scandalurile s-au mutat chiar în interiorul coaliției de guvernare - ceea ce este și mai grav, și mai distructiv, și, cum spuneam, conduc la lipsă de cooperare între instituții controlate de aceeași coaliție în momente când urgența și buna cooperare - cum a fost cazul mutării Spitalului Foișor - sunt esențiale. Publicul are nevoie acum, mai mult ca niciodată, de unitate de vederi din partea autorităților, claritate în decizii, rezolvare promptă și rezonabilă a situațiilor conflictuale interne inevitabile. Și așa campania de vaccinare a primit o lovitură serioasă din cauza scandalului european produs în jurul vaccinului AstraZeneca. Ce face în această situație guvernul român? Aprope nimic! Tot respectul pentru dl. doctor Gheorghiță, dar, mi-aș fi dorit ca măcar președintele Johannis, spre a nu mai vorbi despre primul-ministru, să-și abandoneze mutismul și să iasă la atac, cum s-ar spune. Măcar Macron, Boris Johnson sau Angela Merkel și-au asumat direct decizii nepopulare sau chiar eronate. Dar ai noștri politicieni au dus nu doar incompetența, dar și lașitatea pe „cele mai înalte culmi”. Preferă să lase „tehnocrați” precum dl. Arafat sau dl. Gheorghiță să-și asume public ceea ce este, de fapt, o decizie colectivă și politică. Dacă iese bine, își vor asuma meritele, dacă iese rău, vor evita - cred ei în mod nu prea inteligent - consecințele.  În acest context, premierul nu-i deloc calificat să vorbească despre „onoare”, ca de altfel, și ceilalți comilitoni. S-o spunem cu oarecare tristețe, dată fiind gravele problem cu care se confruntă țara: după nicio jumătate de an de guvernare, coaliția de centru-dreapta (presupunând că cei din USR- PLUS sunt de dreapta) nu reușește nici să învețe din trecut, nici să fie la înălțimea sarcinilor prezentului - ce-i drept, enorme. De fapt, nu reușește în mod esențial un singur lucru, dar decisiv: să devină cu adevărat o coaliție, decisă să îngroape rivalități vechi și noi, pentru a face față unitar și cât de cât eficient pandemiei, dificultăților economice, constrângerilor bugetare, ascensiunii populismului de dreapta (AUR). Iar PSD, între timp, stă și așteaptă momentul propice ca să lovească decisiv. Moment care s-ar putea să nu mai întârzie prea mult!

3. Guvernul alandala:

 Ca și cum nu ar fi îndeajuns tevatura din jurul lui Vlad Voiculescu, mai este și conflictul din jurul legilor justiției și al lui Stelian Ion. Este al doilea pe lista PNL și deja tirul se reglează pe el. După Sănătate, aceasta este zona în care liberalii au un interes major. Iar Stelian Ion i-a supărat trecând peste binecuvântarea PNL atunci când a înaintat legile justiției, deși 80% din ele erau moștenite de la Predoiu. I-a transmis-o cu subiect și predicat Ludovic Orban, i-a reproșat-o Lucian Bode, atunci când a „exclus” trecerea poliției judiciare la parchete. Sigur, într-o coaliție se pleacă de la prezumția că nu miști nimic fără să-ți consulți partenerii, altfel pățești ca la desființarea Secției Speciale, unde USR-PLUS a fost nevoit să înghită broasca râioasă a superimunității oferite magistraților. Un compromis fără de care legea nu trecea din cauza șantajului făcut de UDMR cu mâna minorităților naționale, dar care nu a provocat mare deranj în tabăra PNL. Și nici pe Florin Câțu nu l-a afectat prea mult sau, poate, a suferit în tăcere, nu cum se întâmplă cu tot ce are legătură cu pandemia. Acestea sunt momentele în care are limbaniță, se lansează în tot felul de declarații cu iz politicianist, care însă nu au o legătură prea mare cu realitatea. De exemplu, ne spune că suntem pe un platou cu infectările de Covid și că de la 1 iunie vom scăpa de restricții, dar situația este atât de disperată, că Spitalul Foișor trebuie evacuat noaptea de zici că se anunțase vreun atac aerian! Una cu alta nu se pupă și asta pentru că, așa cum spune Beatrice Mahler, directoarea de la Nasta, cazurile reale sunt de patru ori mai mari decât cele oficiale. Prezentată ca pe cincinalele de pe vremea lui Ceașcă, draga de vaccinare chiar a intrat pe un platou și nici gând de vreo strategie. La Justiție va fi următorul scandal, iar miza nu este deloc mică. În primul rând, este clar că liberalii nu vor să dea din mână poliția judiciară, deși e promisiune din programul de guvernare, iar motivul e simplu: vor să aibă în continuare controlul informațiilor din dosare. Este ceea ce spun la unison magistrații, care cer de ani buni transferul la parchete al acelor polițiști judiciari care lucrează efectiv în cercetări penale, nu al celor care au doar o țidulă la mână, dar nu fac nimic . E vorba de vreo 6000-7000 de oameni și nu de 28.000, cum susține Bode. Cum să renunți la „dubla comandă” a unui ofițer de poliție judiciară? Nu-i mai bine să poată el fi ținut din scurt de șeful său de la poliție, cel de care îi depinde cariera, decât de vreun procuror asupra căruia nu ai influență? Sigur că este mai bine, mai ales dacă pe masa polițistului se află și vreun dosar „sensibil”. Nu-i mai simplu să-l scoți din dosar pe un polițist de la cercetări penale, trimițându-l să stea la filtre pe stradă sau la paza bolnavilor de Covid, dacă vrei să-l ții sub control? Este. Dar marelui reformist PNL nici că-i pasă, una este să scrii de ochii lumii în programul de guvernare și alta când ajungi la putere. Iar premierul care promitea „Reformă cu orice preț” tace acum mâlc. Cum să supere partidul în plină cursă pentru șefie? Ce să mai discutăm despre decizia Curții Constituționale prin care judecătorii trebuie să-și motiveze hotărârea în ziua pronunțării. Nu are rost să ne întrebăm de ce a dat CCR o astfel de decizie, justificată din perspectiva timpului impardonabil de lung în care se dau motivările în unele cazuri, dar aproape imposibil de aplicat în acest moment din cauza gradului de încărcare a judecătorilor (la nivel de ICCJ, unui judecător îi revin 1023 de dosare, iar la judecătorii, 1028 de dosare). Așa cum nu are rost să ne întrebăm de ce judecătorii CCR nu-și aplică lor înșiși o astfel de prevedere. Domniile lor au mult mai puține dosare pe rol, nu judecă în fiecare zi, dar scriu motivările în ritm de melc. Desigur, dacă voiau, puteau să dea un termen de aplicare, nu să procedeze exact ca în 2016, când au dat decizia prin care se interzicea SRI să mai asigure supravegherea tehnică în dosarele penale. Atunci, ministrul Raluca Prună a dat o OUG până când CCR și-a publicat motivarea, încercând să repare consecințele. Acum însă, coaliția nu mai vrea să dea ordonanțe pe justiție, pentru că, vezi Doamne, așa s-a pronunțat poporul la referendum. Cruntă ipocrizie, căci nu despre asta era vorba la referendum!! Dar asta-i situația. Așa că presiunile sunt pe Stelian Ion să facă repede un proiect de lege înainte să apară motivarea CCR, deși, potrivit juriștilor, poate conține nuanțe importante. Spre deosebire de alte decizii CCR care au fost întâmpinate cu o sfântă indignare și vorbe grele de premier și de Ludovic Orban, acum ... tăcere. Un alt motiv pentru care sunt supărați pe Stelian Ion și se pun de-a curmezișul legilor justiției este că avizul CSM la numirea procurorilor șefi va fi obligatoriu, deci președintele va trebui să țină cont de el. Ceea ce e foarte bine, dacă ne gândim la cazul Giorgiana Hosu. Dar nu de Johannis le pasă, pentru că ei se văd dând viitorul președinte al republicii. Și uite așa, pas cu pas, PNL/PDL se transformă în frânarul reformelor, fie ele și microscopice. Iar Florin Câțu conduce un guvern alandala.

4. Revin sumanele negre în ministerul sănătății?

 Poate și pentru că Dan Barna a lansat în guvern un concurs de popularitate, de genul cine e mai bun și mai frumos, Florin Câţu şi-a delegat atribuţiile de ministru interimar al Sănătăţii lui Andrei Baciu, secretarul de stat PNL, un fost fotomodel. Ar fi putut să se lase liberalii mai prejos la concursul cine este mai Făt Frumos? Parcă pentru a-i contracara pe useriștii+, aflați de patru luni, într-o permanentă campanie de înfrumusețare, premierul a decis să-i dea interimatul celui mai arătos liberal din sănătate. Dar care e treaba cu sumanele negre, hoarda plecată, într-o singură noapte, cu o garnitură de tren, pusă la dispoziție de Metrorex? Răbdare. Prezentul contează. Andrei Baciu a mai fost propus ministru al sănătății, în 2015, dar o incorectă campanie de denigrare a sa, pe motiv că-n studenție mai câștiga un ban fiind fotomodel, l-a privat de o demnitate publică. Atunci, Dacian Cioloș n-a catadicsit să meargă până la capăt. Actualmente, au loc negocieri în coaliția de guvernare pentru desemnarea candidatului pentru funcția de ministru al sănătății, după revocarea lui Vlăduț Voiculescu. Se pun cuțitele pe masă? Nici vorbă. Doar nu o să rămână Cristian Ghinea fără job, asta după ce acum patru luni a renunțat la mandatul de europarlamentar. Nici Dan Barna nu se poate lăuda cu vreo alternativă de producție. Pe useriști nu-i interesează decât să-și sporească rețeaua de influență statală, să-și finanțeze grupurile de interese și să-și mărească zestrea electorală. Din opoziție, vorba celor mici, canci! Făcut „zombie politic” de către subalternul său Cătălin Drulă, Florin Câțu e mai întărit decât înainte de demiterea lui Vlăduț, micul analfabet cu pretenții. Partidul Național Liberal a făcut zid în spatele său. Orban cere demiterea lui Drulă, pentru crimă de „les prim ministru”. Se pot, totuși, uita ușor cavalcada de injurii proferate de găgăuții de la USR+. Să ne amintim: „Demiterea lui Voiculescu este un act de agresiune în coaliție din partea premierului Florin Câțu”, afirma deputatul USR Ionuț Moșteanu. „Câțu trebuie să plece. Astăzi. Acum”, a decretat de la înălțimea unui scaun fără spătar, noul Milescu, Iulian Bulai, șef de comisie parlamentară și fost cărător de boxe în Parlamentul pesedist. „Un premier nu face evaluări noaptea-n somn,” a spus fostul sectorist al Doinei Cornea, alias Dacian Cioloș, din văgăuna sa europarlamentară. Până la încheierea socotelilor cu cel pe care-l vedeau demis, adică pe Câțu, alianța USR-PLUS trebuie să-și convingă partenerii de guvernare că noua propunere, în persoana Ioanei Mihăilă, care a rămas liberă după demiterea lui Vlad Voiculescu, e potrivită. În prezent, Ioana Mihăilă este secretar de stat în Ministerul Sănătății. Revine Vlad Voiculescu pe post de consilier? Întrebarea întrebătoare, care încă mai furnică simțurile funcționarilor din minister, e dacă nu se pune zid în spatele ei, în calitate de consilier, Vlad Voiculescu, omul care e legat de sistem ombilical? E posibilă și această perversiune, chiar și prin readucerea sumanelor negre, plecate „noaptea ca hoții” din minister, după revocarea ministrului. Dar cine sunt sumaniștii? Un fel de securiști? Dacă trimișii lui Basta să-i taie capul lui Mihai Viteazul se chemau securiști (pentru că purtau mereu cu ei securi), sumanele negre erau acele grupări de bistrițeni, plecați să lupte în armata italiană, în rezistența din  Munții Pindului, împotriva armatelor lui Napoleon. Pentru că purtau haine lungi de blană de miel neagră, țurcană, istoricii din peninsulă le-au spus sumanele negre. Au fost remarcați, mai ales datorită vioiciunii lor. Sumanele negre de azi, nu sunt, Doamne ferește, urmașele mișcării anticomuniste, coordonate de Iuliu Maniu, după retragerea nemților din cel de-al doilea război mondial, tot în zona Năsăudului, ci trogloditele făpturi, cu cercei în nas și rucsacuri în spinare, marcantele hoarde ale voluntarilor lui Vlăduț, ce au năpădit ministerul sănătății și organizațiile subordonate, dictând și asuprind cu biciul useristo+. Femeiuști, cu greu identificabile după gen, îmbrăcate băiețește și băieței cu turul pantalonilor la genunchi, toți cu tricouri negre semănau deruta printre funcționari. „Ești pesedist! Te ard!” Asta era rațiunea existenței lor prin minister, să ucidă orice urmă de pesedist. Funcționarii se tem de reîntoarcerea sumanelor negre și ar alege răul cel mai mic, Nelu Tătaru, reloaded.  Putem spune, asemeni lui Varujan Vosganian: „CDR-PD a avut nevoie de un an şi ceva să se învrăjbească. Alianţa DA de doi ani. USL de doi ani jumate. PSD-ALDE de aproape trei ani. Coaliţia PNL-USR+, învrăjbită după numai trei luni, a bătut toate recordurile.”

5. A căzut „cel mai tare din parcare”:

 Demiterea lui Vlad Voiculescu a venit cu destulă întârziere. Aroganța și incompetența personajului au întors pe dos situația din sănătate și, în cele din urmă, scena politică. Nu ne ajunge că „sinistrul”, sub masca reformării sistemului, a blocat mai multe spitale publice spre a da de lucru celor din privat. Dacă aceste blocări de spitale reprezintă reforma în sănătate, atunci, cu siguranță, Vlad Voiculescu ar trebui cercetat și penal. Dincolo de blocarea unor spitale, Vlad Voiculescu s-a crezut cel mai tare din parcare și s-a afirmat ca un impostor obraznic desemnat să conducă un domeniu într-un moment de mare pericol pentru populație! Felul în care ministrul Sănătății a gestionat lucurile va rămâne de antologia nepriceperii. Demiterea sa vine după o anume exasperare publică rostogolită până la Cotroceni. Mulți presupun că decizia lui Florin Vasilică Câțu are în spatele ei aprobarea sau chiar ordinul președintelui Klaus Johannis. Tot ce se poate! Numai că eșecul lui Vlad Voiculescu ne mai arată și cât de articulată (de fapt, dezarticulată!) era guvernarea păstorită de președintele României. S-a văzut clar că nu a reușit să alcătuiască un „guvern al meu” coerent, cu un program în toată regula și cu un devotament pentru țară. Guvernul instalat după alegerile din 2020, după sacrificii și riscuri, n-a fost decât o adunătură de incompetenți. N-a fost vorba de o echipă și de un program. Fiecare s-a purtat după cum l-a tăiat capul și după ce și-a adus aminte din auzite pe ici și pe colo. Încropitul guvern Câțu, realizat după alegeri, este o repetiție a improvizației de la alcătuirea guvernului Dacian Cioloș. Toți adunați de pe drumuri (toți amatori în domeniul în care au fost desemnați, toți obraznici și ineficienți ) s-au strâns într-o ceată care n-a semănat nici pe departe cu un guvern. S-a întâmplat să treacă prin parlament și atâta tot. Și în guvernul Câțu repsonsabilitățile ministeriale au fost acordate în baza procentelor rezultate la vot. Pe bază de sforării în partid, nu pe bază de competență. Nu tu plan serios de guvernare, nu tu abordare serioasă de pandemie, nu tu Plan Național de Redresare și Reziliență. Doar improvizații și urechisme. Guvernul Câțu, odată trecut prin Parlament, a semănat cu o ceată de aventurieri aruncată în mijlocul unei societăți încercate cu o comandă stupidă! - Descurcați-vă! Cam acesta pare să fi fost comandamentul guvernului Câțu. Iar Vlad Voiculescu, sigur de sine (unii acreditează o explicație bazată pe finanțări) a improvizat cu dezinvoltură, aruncând în haos și pericol domeniul sănătății din România. Debarcarea lui Vlad Voiculescu este un câștig. Scoate o măsea stricată. Scade tensiunea și s-ar putea să avem parte și de o reducere a improvizației de la Sănătate. Dar cu o simplă înlocuire a contabilului cu adeverință de studii de la Viena nu se repară nici guvernarea Câțu și nici nu se diminuează criza din România. Dimpotrivă! Prin eșecurile sale, Vlad Voiculescu a confirmat că adunătura guvernamentală n-avea nicio șansă să funcționeze democratic și eficient. Prea a fost pusă cu furca pentru a ne putea aștepta la altceva! Lucrurile stau la fel și la Transporturi și la celelalte domenii, de la Finanțe la Externe! Mai mult, reacțiile colțoase ale celor din USR-PLUS ne obligă să râdem când îl auzim pe Florin Vasilică Câțu că el „crede cu tărie în actuala Coaliție”. Coaliția n-a existat decât de ochii lumii. Eventual, Vasile Câțu mai crede într-o guvernare care să întoarcă țara pe dos, nu în redresarea și modernizarea ei. Și dacă încropita Coaliție totuși nu crapă, Vasilică Câțu se mai amăgește o vreme. Încropeala aceasta politică, în felul în care a fost făcută, nu mai poate ține mult. „Imaturii” de la USR-PLUS se cred indispensabili și de neevitat și vor să pună piciorul în prag. Țara nu are, cred ei, nicio soluție fără dânșii. Fals! Are nenumărate, cea cu USR-Plus, fiind în momentul acesta doar o cale sigură spre o Catastrofă! Această coaliție va mai continua niște luni, dar, România se va duce rău de tot pe tobogan!