DESPRE COALIȚIA CDR2!

 

DESPRE COALIȚIA CDR2!

 Una dintre certitudinile politicii românești este incapacitatea coalițiilor de a colabora fără să iasă scântei, asta în cel mai bun caz, însă istoria politică a ultimilor 31 de ani este presărată cu răsunatoare coaliții și alianțe care s-au rupt, de înțelegeri care au fost călcate în picioare. Coaliția PNL-USRPLUS, cea mai recentă coaliție de guvernare, despre care analiștii politici spun că „aduce” a Convenția Democrată Română (CDR), are deja antecedente politice serioase în ceea privește nepotrivirile politice. Esența scandalurilor ține de fapt de orgoliul politic și de incapacitatea politicienilor odată ajunși la putere de a împărți tortul cu colegii de guvernare. Dacă analizezi scandalurile politice pe tortul puterii, din orice guvernare, sare în evidență un tipar. Scandalurile sunt pentru și despre împărțirea puterii, dar și despre tendința de acaparare totală a puterii și de eliminare a colegiilor de guvernare. În ceea ce privește coaliția de guvernare PNL-USRPLUS, relația dintre cele două partide are o istorie mai lungă presărată cu conflicte și permanente nepotriviri de caracter. PNL i-a tratat pe cei din URS-PLUS cu aroganța partidului „priceput” în ale puterii, dar și cu fluturarea avansului procentelor pe post de sperietoare. Pe de altă parte, lipsa de experiență politică a USRPLUS s-a văzut încă din 2019, spre exemplu, greutatea negocierilor pentru alianța cu PLUS, în vederea europarlamentarelor din 26 mai 2019.

Cum s-au topit procentele:

 După un scor bun la europarlamentare, procentele s-au tot pierdut. Pe valul euforiei de la europarlamentare, USRPLUS a crezut că PSD este „mort”; useriștii au fost convinși că au victoria la prezidențiale în buzunar, iar necarismaticul Dan Barna a insistat să candideze topind încă un rând din procentele USRPLUS, câștigând doar 15,02%. Dacă la europarlamentare, USRPLUS a obținut 22,36% din voturile valabil exprimate - 2.028.236 -, la localele din 2020, a obținut 8,89%, adica 696.478 de voturi, în timp ce la parlamentarele din 6 decembrie 2020 - 15,34%, adică 906.965. PNL a jubilat pe măsură ce USRPLUS pierdea din procente, convinși fiind la rândul lor că victoria la parlamentarele din 6 decembrie va fi răsunatoare pentru ei, grăbindu-se să vorbească despre o coaliție cu PMP și UDMR, mai degrabă decât cu USRPLUS. Strategia liberalilor era construită pe credința că vor câștiga detașat, iar din tortul puterii vor arunca câteva fărâmituri, preluând aproape total puterea, visul oricărui partid românesc fiind acela de a fi singur la guvernare. Electoratul a pus însă lucrurile la punct. Tensiunile s-au văzut imediat după alegeri. Negocierile au fost complicate, pe componența guvernului, a premierului, pe jocurile lui Ludovic Orban care a pierdut fotoliul de prim-ministru, rămânând cu șefia Camerei Deputaților. Tensiunile dintre PNL și USRPLUS au fost exacerbate mai ales de modul în care Orban a negociat împărțirea portofoliilor, dând ministere „grele” USRPLUS, fapt care a adâncit nemulțumirile liberalilor față de Orban. Au curs declarațiile despre promisiuni cum că posturile din administrație nu vor fi transformate în „sinecuri politice”, dupa cum declara Dacian Cioloș. Maestru în declarații politice liniștitoare, eternul UDMR ne-a vorbit despre importanța „creșterii încrederii politice”. Discret în timpul negocierilor, fără voce încă de atunci, UDMR joacă rolul partidului care poate înclina balanța într-un posibil scenariu de eliminare a USRPLUS de la guvernare. Și oare nu au făcut întotdeauna asta?! Istoria ultimilor decenii ne arată că se poate ajunge în acel punct oricând. Este doar o chestiune de timp, de acumulare de evenimente, de mișcări tactice și context favorabil. Liberalii sunt maeștrii ai jocurile de culise, s-a văzut cât de ușor au căzut cei de la USRPLUS în plasa mașinațiunilor politice când cu „salvarea” lui Florin Iordache și trimiterea lui direct în fotoliul de șef al Consiliului Legislativ. Așa, da, răsplată!

Lista neagră a liberalilor: Voiculescu, Ghinea, Năsui:

 La nici două luni de la instalarea noului guvern, a noii coaliții, pe lista neînțelegerilor se adună deja o serie de episoade. Nemulțumirile din coaliție se văd cel mai bine în ceea ce îl privește pe ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și atacul din partea PNL, prin vocea lui Florin Roman care a fost și este extrem de virulent, în legătura cu cei 30% dintre cei care s-au vaccinat anti COVID-19 și care nu au fost înscriși pe platforma de vaccinare. Roman a declarat că Voiculescu trebuie să răspundă pentru persoanele vinovate și privilegiații care au sărit peste rând. După declarațiile din urmă cu câteva zile, când Voiculescu a precizat că vor fi efectuate controale la centrele de vaccinare anti COVID, iar pentru nereguli vor fi aplicate sancțiuni, ulterior, după ședința PNL, Florin Roman a continuat seria declarațiilor incisive în ceea ce îl privește pe ministrul Sănătății, dar și pe ceilalți miniștri USRPLUS, Claudiu Năsui, Economie, și Cristian Ghinea, Fondurile Europene. Două dintre ministerele după care liberalii suspină și pentru care Orban pare că nu poate fi iertat.

Disputa pe prefecți continuă în coaliție:

 Presedintele CJ Cluj, liberalul Alin Tișe declara că își va da demisia dacă prefectul va fi decis de UDMR. Împărțirea prefecților nu a accentuat tensiuniile doar în coaliție, ci și în interiorul PNL. Ruptura dintre liberali și președintele Ludovic Orban se accentuează pe zi ce trece. În contextul declarațiilor lui Tișe, Roman a fost tranșant în ceea ce îl privește pe Orban precizând că președintele partidului îi „pedepsește pe cei care au câștigat alegerile,(sic!), și este îngăduitor cu cei care au avut rezultate slabe”.

Orban nu respectă învingătorii:

 În corul nemulțumiților din partid este și Sigartău care îi reproșeaza lui Orban nu doar pierderea alegerilor, dar și pierderile pe prefecți, pe ministere. Congresul liberalilor care va avea loc în septembrie va fi congresul la care, potrivit lui Roman, „ne vom bate pentru un președinte care să respecte și învingătorii”. Roman l-a invocat pe Emil Boc care l-a rândul său a făcut declarații împotriva lui Orban. Invocarea lui Boc este din arsenalul de luptă. Roman a mai spus că: „Domnul Orban nu are dialog cu organzațiile din Ardeal. Am aflat din presă despre modul cum s-au împărțit prefecturile. Nu e un capăt de țară, dar e un semn că noi cei care aducem rezultate pentru partid, suntem ignorați de Ludovic Orban”. Debarcarea lui Orban pare să fie scopul mișcărilor din partid pentru că Roman a precizat foarte misterios că „lucrurile nu mai pot fi întoarse”.

Se ascut cuțitele în coaliție, dar nu este grabă:

 Cuvântul remaniere a început să își facă loc în spațiul public, deși liberalii precizează liniștitor că deocamdată nu se pune problema de remaniere. Cu toate acestea, liberalii au transmis în spațiul public că, dacă mai mulți lideri au nemulțumiri repetate față de un ministru care greșește constant, premierul poate face schimbări fără să ceară aprobarea partenerilor de coaliție! Analiza sporurilor, pensiile care vor crește abia din ianuarie 2022, au fost discuții pe care se pare că există consens, însă pe tema „pensiilor special” nu există consens în coaliție. Tema aceasta are potențial de multe și consistente răfuieli în coaliție. USRPLUS însă, în acest moment, evită o poziționare clară, vitriolică pe măsura declarațiiilor războinicie ale liberalului Florin Roman. Deputatul USRPLUS Cristian Seidler a declarat, dupa tirul lui Roman, că „nu am din partea organizațiilor noastre reacții de nemulțumire” privitoare la deciziile din coaliție, cât despre posibile „remanieri”, Seidler a mers ca pe cioburi de sticlă fără o declarație clară. Nici măcar auzindu-l pe Roman declarând despre proasta organizare în ceea ce îl privește pe ministrul Economiei Claudiu Năsui care nu a dat nici până acum normele pentru legea care prevede acoperirea pierderilor uriașe suferite de HORECA, Seidler a preferat să nu exprime nicio o poziție de partid.

Voiculescu pe lista neagră a PNL:

 Conflictul cel mai serios al coaliției, în prezent, pare a fi totuși cel care îl are în centru pe ministrul Sănătății Vlad Voiculescu. După declarațiile acestuia privind amendarea medicilor care au vaccinat peste rând, liberalii au declarat ferm că nu se pune problema de aplicare a proiectului de amendare a medicilor. Mai mult, au fost tensiuni și între Voiculescu și ministrul Educației Sorin Câmpeanu, dar și între Voiculescu și premierul Florin Câțu. Premierul a fost deranjat de faptul că ministrul Sănătății Vlad Voiculescu a criticat decizia cabinetului de a deschide pe 8 februarie școala. Premierul i-a anulat o decizie a ministrului Sănătății, declarând că: „Nu trebuie să vină lumea cu formularul completat la școală. Ar trebui să citim comunicatul Ministerului Educației în acest sens”, referindu-se la formularul de acord al părinților pentru testarea copiilor. În vreme ce Voiculescu declarase, că: „Recomandăm părinților să aducă din prima zi de școală formularul de consimțământ tipărit și semnat, pentru ca elevii să poată fi testați imediat atunci când este nevoie”. Mai mult, în cadrul conferinței susținute alături de ministrul Educației Sorin Câmpeanu, ministrul Vlad Voiculescu declarase că părinții vor găsi formularele de consimțământ pe site-ul ministerului. Avem pe de-o parte stilul de negociere în forță pe care l-a avut mereu PNL în raport cu USRPLUS, iar pe de altă parte nu poți scăpa de impresia că USRPLUS e defazat în reacția politică, ca întotdeauna, dar și în acțiunea politică, este întotdeauna cu garda jos. Este o anume infatuare pe care o aduce puterea cu sine, căreia este greu să te sustragi, și se vede în maniera în care USRPLUS acționeaza uneori. „Atins de mirajul puterii”, ministrul Economiei Claudiu Năsui a „nutrit” intenția de a o numi pe Claudia Florina Prisecaru, care avea o decizie nedefinitivă de colaborare cu Securitatea, apropiată de fostul ministru PSD Eugen Teodorovici, în funcția de director general adjunct în Ministerul Economiei! Era implicit faptul că spațiul public va taxa această intenție de numire, era evidentă ruptura de discurs dintre declarațiile politice ale USRPLUS de-a lungul ultimilor ani, a promisiunilor, și această intenție de numire. Și totuși, Năsui a făcut-o cu un gest arogant, forțând pentru că, nu-i așa, se poate.

Revolta de la Timișoara:

 Nu sunt de uitat nici tensiunile dintre ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și medicul militar Valeriu Gheorghița, președintele Comitetutului Național de coordonare a actvităților privind vaccinarea iîpotriva SARS-CoV-2. Însă niciunul nu a recunoscut tensiunile despre care presa a tot relatat. În contextul gestionarii crizei Covid, de la Timișoara, primarul Dominic Fritz a dat un ultimatum public liberarilor!! Nemulțumirile lui Fritz sunt legate pe de o parte de faptul că Timișoara a primit cele mai puține doze de vaccin, dar și de problema pe care o ridică felul în care Guvernul tratează problema migranților. Primarul Timișoarei s-a plâns de problemele pe care le aduce acest val de migranți pentru Timișoara, problema tranzitului, al cazării acestora, care exced posibilitățile orașului. În ceea ce privește Timișoara și tensiunile din coaliție, acestea au fost prezente încă după alegerile parlamentare din 6 decembrie, când USRPLUS și PNL au avut dificultăți în ceea ce privește formarea majorității în Consiliul Local, pe de o parte, și în cel județean. Substratul scandalului de atunci a fost același tipar și aceeași dorință a liberalilor de a împărți cât mai puțin cu partenerii lor de coaliție.

Rareș Bogdan și soluția kamikaze:

 Probabil că momentul cel mai spumos și aparent crucial, doar aparent, al tensiunilor din coaliție a fost ieșirea publică a liberalului Rareș Bogdan, care a sărit la gâtul lui Orban, liniștit mai apoi probabil via Cotroceni. Apoi, Rareș Bogdan a sărit la ministrul Sănătății Vlad Voiculescu în chestiunea primarului din Corabia care ar fi trebuit să îl demită pe șeful Spitalului Oraăenesc după ce un bătrân a fost lăsat să agonizeze pe holurile spitalului fără a primi ajutor. De altfel, din galeria liberalilor care au sărit la Voiculescu se află și Emil Boc care, să ne aducem aminte, în chestiunea finanțării campaniei de vaccinare, acesta i-ar fi reproșat ministrului Sănătății, în numele Asociației Municipiilor din România, că nu poate stabili sarcini fără să dea bani. Era momentul în care primarii din asociație s-au declarat revoltați de atitudinea lui Voiculescu.

Blaturile de la Iași:

 La capătul celălalt de țară, la Iași, neînțelegerile dintre PNL și USRPLUS sunt deja de notorietate. Anul trecut, primarul liberal Mihai Chirică amenința cu o alianță cu PSD în consiliul local pentru alegerea celor doi viceprimari ai municipiului. Scandalul la aceea vreme în coaliția cu USRPLUS era ca urmare a insistentelor declarații ale useliștilor care precizau că nu vor face majoritate cu liberalii. De altfel, Iași este și scena blaturilor politice de tot felul, mai ales dintre PNL și PSD, dar și a felului în care zac dosarele la DNA. Mai mult, Chirică a fost trimis în judecată în dosarul „Skoda”, pentru abuz în serviciu. Faptele acestuia sunt din 2013, iar dosarul zace în sertare. Abia în 2019, dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Un alt om politic, Costel Alexe, liberal via PSD, și despre care presa a scris că a luat „tablă” drept șpagă, consolidează și el blaturile politice la nivel de Iași. Astfel că Iașiul politic este de fapt sufocat de fire și ramificații care merg în toate direcțiile.

 *În acest context al jocurilor politice, este de văzut cât va rezista coaliția PNL - USRPLUS, în condițiile în care în doar două luni de existență au adunat un adevărat inventar al scandalurilor și declarațiilor cu potențial mare de distrugere. Pentru ca să rămână în picioare, indiferent dacă vor fi operate mici remanieri, este nevoie de extrem de multă voință politică și mai pțtin orgoliu, duplicități transpartinice, pentru ca tiparul coalițiilor imposibile să nu fie aplicat și de data aceasta.

O mică istorie și ale ei învățăminte:

 Formată în 1991, CDR a fost o alianță politică și electorală formată din partidele care la aceea vreme constituiau opoziția față de FSN. Convenția a reușit să câștige alegerile parlamentare în 1996. CDR a fost desființată în 2000. Coaliția a fost măcinată de tensiuni, în climatul extrem de tensionat politic și economic din acei ani. Tensiunile în interior își avea ca principal motiv „dominația” PNȚCD, în vreme ce PNL solicita o situație de paritate cu țărăniștii. Liberalii au mers pe liste separate la alegerile locale din 2000, când CDR a obținut un procent mic. La alegerile generale din același an, țărăniștii împreună cu partidele mai mici din Convenție, s-au consitituit în Convenția Democrată Română 2000, însă au obținut 10% din voturile valabil exprimate, nereușind să intre în Parlament. Legea electorală în vigoare la aceea vreme stabilea că primul partid din alianță trebuia să obțină minim 4%. De la peste 2 milioane de voturi obținute în 1992 - 19,46%, la peste 3 milioane, în 1996 - 30,17%, CDR a obținut în 2000 - peste 500.000 de voturi, și un procent de 5,04% din voturile valabil exprimate. În actuala coaliție, rolul țărăniștilor îl joacă liberalii! S-ar putea să le împărtășescă soarta!!