DESPRE ORIGINEA CUMANĂ A BASARABILOR!

DESPRE ORIGINEA CUMANĂ A BASARABILOR!

   În cartea sa despre posibila origine cumană a Basarabilor, Neagu Djuvara evoca o posibilă etimologie iraniană, persană, a numelui Basarab. Nefiind lingvist, Djuvara nu se aventura prea mult în etimologii, însă o vom face noi aici, pe baza unor cercetări asupra acestei chestiuni realizate de alți erudiți. Vom prezenta o sinteză a acestor cercetări!

   Mai întâi însă, să vedem dacă ar fi plauzibilă istoric și cultural o etimologie iraniană a numelui Basarab. Răspunsul este da! Cumanii erau turcofoni. Se cunoaște relativ bine limba lor. Teoria lui Djuvara este că familia Basarabilor ar fi fost de origine cumană, deci turcofonă, cumanii fiind un trib turcic creștinat, care domniseră peste un enorm imperiu, de la Dunăre până în Asia Centrală, inclusiv în câmpia Bărăganului, și a căror limbă este bine cunoscută datorită acelui dicționar și ghid de conversație descoperit providențial, Codex Cumanicus! Limba cumanilor are cel mai probabil un descendent în limba kumâcilor de azi, popor turcic de la poalele Caucazului, în Daghestan. Tot așa, de la cumani ne-a rămas o denumire geografică precum Teleorman. Tot de la ei avem nume de persoane precum Coman sau Comănescu, la fel: Kun în maghiară (Kun = Kuman) și nume de locuri precum Comana în România, Kun în Ungaria sau Kumanovo în Macedonia de azi.

  Cumanii se convertiseră la creștinismul apusean  iar despre clasa superioară știm că era bilingvă, vorbind și persana, acea lingua franca a Orientului, adusă de ei din lunga ședere anterioară în Asia Centrală, unde sub forma numită tadjikă persana (farsi) e vorbită până astăzi de milioane de oameni. Știm că nobilimea cumană era și persanofonă pentru că ni s-a păstrat acel ghid de conversație însoțit de un dicționar în trei limbi: cumană-persană-latină numit Codex Cumanicus. Așa încât, este foarte natural ca anumite regiuni atinse de cumani să fi fost numite de ei în persană (farsi).

   De la bun început se impune o precizare: Basarabia istorică nu este întreaga Moldovă de dincolo de Prut, ci este doar ceea ce turcii numeau Bugeacul, altfel zis zona de stepă de la nord de Delta Dunării și nordul Mării Negre, cu Tighina și Akkerman/Cetatea Albă, zonă care nu intră în componența Moldovei actuale. Basarabia istorică nu face astăzi parte din Republica Moldova pe care românii o numesc Basarabia.

   Acum, etimologia alternativă propusă ca venind chipurile din cumană și dată ca însemnând „părinte și domn”, de la basar - a domni, și aba - tată, este absurdă și artificială. În schimb, vom vedea de îndată că denumirea Basarab se explică imediat prin persană. Ea nu înseamnă altceva decât: - în capul apei sau; - în marginea apei; expresia este ba-sar ab sau ba-sar - e- ab.

   Acum să învățăm pe loc puțină persană/farsi, sau măcar cuvântul ab = apă. În primul rând, limba persană nu s-a modificat deloc din secolele XII – XIII încoace. O știm pentru că avem atâtea inscripții, acte scrise, documente de curte și comerciale și monumente literare precum uriașa epopee Shah Nameh - Cartea Regilor, a lui Firdusi.

   În ceea ce privește expresia ba-sar ab (ba-sar - e- ab) = în capul apei, așa se spune atât în persana de azi (farsi) cât și în cea de acum șapte-opt secole pe care o descoperim în Codex Comanicus.

   Ab este apa în persană. Ca apa din română și nu este de mirare. Persana este o limbă indo-europeană, iar ab e înrudit cu latinescul aqua, de unde românescul  apă. Așadar, în persană/farsi: ab = apă. De aici vine și numele Punjabului, regiunea celor cinci râuri, dintre care unul este Indusul: panj-ab = cinci ape = Panjab ; Punjab cuprinde cuvântul  panj = cinci în persană ca și în hindi sau țigănește!).

  Sar este în persană capul, dar și prepoziția echivalentă lui pe. Sar este capul propriu zis, dar joacă și rol prepozițional precum în: sar-e-mez = pe masă (e fiind acolo o particulă de legătură, numită izafet, care nu se scrie, iar uneori nici nu se pronunță); sar-e-mez poate însemna, așadar, pe masă sau capul mesei. La fel, sar-e-ab = pe apă.

   Ba (sau be, în funcție de dialecte) este o altă particulă echivalentă cu la, în sau spre; ba-mez va însemna la masă, sau spre masă. ba-ab = la apă sau spre apă.

    Așa încât, la capul apei, lângă apă, nu se poate spune decât ba-sar ab, be-sar ab, sau: ba-sar-e-ab / be-sar-e-ab.

   Că iranienii puteau numi anumite râuri Apa o vedem din atâtea râuri siberiene precum marele fluviu Ob = Apa. Ce putea fi mai natural pentru nomazi ajunși la malul Mării Negre acolo unde se varsă Dunărea și începe Delta decât să-i spună Capul Apei, la marginea apei - Ba-sar ab? Sigur, nu vom ști niciodată cu certitudine, dar explicația prin iraniană este perfect logică și plauzibilă, întărită de faptul că nobilimea cumană vorbea persana la fel de fluent și cu același sentiment de superioritate cu care nobilimea rusă țaristă vorbea, într-o vreme, franceza!

Suplimentar: Codex Cumanicus:

  Codex Cumanicus este un codex aflat  în Biblioteca San Marco, Veneţia. Acest codex este de fapt un manual lingvistic scris pentru a ajuta pe misionarii catolici să comunice cu populația cumană. Codexul a fost scris probabil în Ungaria și este un ansamblu compus din diferite documente. Cele mai vechi părți ale codexului își au originea între anii 1100 -1200.  Alte părți ale acestui codex au fost adăugate după un secol și jumătate. Copia  venețiană datează din 1330. Prima parte este un fel de dicționar care a fost scris pentru a facilita o conversație extrem de simplă. A doua parte este o colecție de diferite texte religioase, inclusiv câteva rugăciuni creștine în frunte cu „Tatăl nostru”.

   Intersantă este rugăciunea „Tatăl nostru”:

Cumană: Atamız köktesiñ Kim. Alğışlı bolsun senin Atin, kelsin Senin xanlığıñ, bolsun tilemekiñ Senin - kökte neçikkim, Alay yerde. Kündeki ötmegimizni bergil bizge Bugün. Dagi yazuqlarımıznı boşatqıl bizge – boşatırbiz BIZ neçik etkenlerge bizge Yaman. Dagi yekniñ sınamaqına bizni quurmağıl. Basa Barça yamandan bizni qutxarğıl. Amin!

Turcă veche: Atamız göktesin sen. Alkışlı olsun senin Adin, hanlığın gelsin senin, dileğin olsun senin-nasıl ki gökte, yerde Ve. Gündelik ekmeğimizi Bize Bugün ver. Ve de yazıklarımızdan (suçlarımızdan) Bizi bağışla-bağışlarız nasıl biz Yaman Bize (kötülük) edenleri. Ve de şeytanın sınamasından Bizi Koru. Tüm yamandan (kötülükten) Bizi kurtar. Amin!

  Chiar dacă nu înțelegem cele două limbi, nu putem să nu observăm faptul că, textul cuman este extrem de asemănător celui turc!