„NEM
NEM SOHA!”
La 4 iunie 1920 s-a încheiat Tratatul de la Trianon între Puterile
Aliate și Ungaria, prin care s-a recunoscut, pe plan internațional, unirea
Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România. Tratatul a fost
semnat de Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România,
Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state - pe
de o parte - și de Ungaria, pe de altă parte, aceasta fiind reprezentată de Agost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár. Din partea României Tratatul a fost semnat de
dr. Ion Cantacuzino, ministru de
stat și Nicolae Titulescu, fost
ministru. Tratatul de la Trianon a fost întărit prin 37 de semnături ale
președinților de consiliu de miniștri, miniștrilor de externe, ambasadorilor,
înalților comisari, miniștilor plenipotențiari, reprezentând 23 de țări din
Europa, Asia, America Latină, America de Nord, Africa și Australia. Aceste
semnături confereau Tratatului temeiuri de nezdruncinat, pecetluind drepturile
istorice și etno-demografice ale poporului român și anume, Unirea Transilvaniei
pe veci cu Patria Mamă, România. Chiar în ziua ratificării în Parlament a
Tratatului de la Trianon, deputații revizioniști din Parlamentul ungar au jurat
că nu-l vor respecta niciodată, că vor lupta prin toate mijloacele pentru
refacerea Ungariei Mari. Ei au depus următorul jurământ: „Cred în Dumnezeu.
Cred în patrie. Cred în reînvierea Ungariei milenare”. Sloganul „Nem! Nem! Soha!” (Nu! Nu! Niciodată),
scandat cu obstinență de parlamentarii unguri și reluat ulterior de întreaga
propagandă revizionistă, exprima hotărârea de nerecunoaștere și nerespectare a
Tratatului de la Trianon, ca și a celorlalte tratate adoptate pe cale
democratică de către Conferința de Pace de la Paris. Începând cu acest
moment, al ratificării formale a Tratatului de la Trianon, cercurile
revizioniste maghiare au pus bazele unei ample mișcări anti-Trianon, care
acționează și în zilele noastre, pe plan intern și internațional, folosind un
veritabil arsenal de mijloace politico-diplomatice și propagandistice pentru
convingerea opiniei publice și forurilor de decizie mondiale asupra pretinsului
caracter inechitabil, „dictatorial”, „imperialist” al tratatului adoptat în
1920 și reconfirmat prin Tratatul de
Pace de la Paris din 1947, prin Actul
final al Conferinței de la Helsinki din 1975 și alte acte și tratate
internaționale din perioada postbelică. Mișcarea anti-Trianon, inițiată și
propulsată de revizionismul maghiar, timp de peste trei sferturi de veac, nu a
cunoscut niciun moment de pauză, fiind îndreptată fără reticențe împotriva
statului național unitar român. Ea vizează rectificarea graniței de Vest a
României, prin încorporarea la Ungaria a Transilvaniei.Problema este - ce facem
noi românii în fața acestei propagande?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu