TEXTE APOCRIFE CARTEA 2 - BARUC/BARUH SAU APOCALIPSA LUI BARUC!

TEXTE APOCRIFE - CARTEA 2 BARUC/BARUH SAU APOCALIPSA LUI BARUC!

2 BARUC SAU „APOCALIPSA LUI BARUC” - Baruc a fost secretarul lui Ieremia (sec. VI î.H.). Prototextul semitic a fost pierdut; cartea a  ajuns la noi în siriacă, grecește, paleoslavă. Baruc deplânge căderea Ierusalimului și distrugerea Templului (587 î.H.; 607 î.H. după alți istorici și teologi)). Versiunea cea mai completă și mai logică a acestei cărți apocrife este cea siriacă. Se spune că această carte ar fi avut 88 de capitole în original! Dar originalul nu se mai cunoaște sau nu s-a descoperit.

APOCALIPSA SIRIACĂ A LUI BARUC:

Cap.1. Anunțarea distrugerii Ierusalimului de către Baruc:   1. Și s-a întâmplat în al douăzeci și cincilea an al lui Ieconia, împăratul lui Iuda, că cuvântul Domnului a venit la Baruc, fiul lui Neria, și ia spus: 2. „Ai văzut tot ce face poporul acesta pentru Mine, că relele pe care le-au făcut aceste două seminții sunt mai mari decât cele ale celor zece seminții care au fost duse în captivitate? 3. Fiindcă primele seminții au fost forțate de împărații lor să săvârșească păcatul, dar acestea două și-au forțat împărații să păcătuiască. 4. Din acest motiv, iată că voi aduce răul asupra acestei cetăți și asupra locuitorilor ei și va fi îndepărtată din fața Mea pentru o vreme și voi împrăștia acest popor printre neamuri ca să facă bine neamurilor. Și poporul Meu va fi pedepsit și va veni timpul când vor căuta prosperitatea timpurilor lor trecute. 5. Căci v-am spus aceste lucruri, ca să-l iertați pe Ieremia, și, pe toți cei ce sunt ca tine să părăsești această cetate. 6. Căci lucrările voastre sunt ca un stâlp în cetatea aceasta, Și rugăciunile tale ca un zid puternic. 7. Și am zis: „Doamne, Doamne, am venit în lume pentru acest scop, ca să văd răul mamei mele? Nu așa Domnul meu. 8. Dacă am găsit har înaintea Ta, mai întâi să iei duhul meu ca să mă duc la părinții mei și să nu văd nimicirea mamei mele. Căci două lucruri mă constrâng cu vehemență: căci nu mă pot împotrivi și sufletul meu nu mai poate privi răul mamei mele”. 9. Dar voi spune un lucru înaintea Ta, Doamne. 10. Ce va fi după aceste lucruri? Căci dacă vei nimici cetatea și vei da țara noastră celor ce ne urăsc, cum se va aminti din nou numele lui Israel? 11. Sau cum să vorbești de laudele tale? Sau cui va fi explicat ce este în Legea noastră? Sau se va întoarce lumea la natura ei de mai înainte, iar viața va reveni la tăcerea primordială? Și multitudinea de suflete va fi luată și natura omului nu va mai fi numită? Și unde este tot ce ai spus despre noi? 12. Domnul mi -a zis: „Acest oraș va fi eliberat pentru o vreme, Și poporul va fi pedepsit un timp, Și lumea nu va fi dusă la uitare.”. Ierusalimul ceresc: 13. Credeți că acesta este orașul despre care am spus: „Prin palmele mâinilor l-am scos pentru tine”?

Cap.2. 1. Această clădire construită de Mine acum în mijlocul vostru nu este ceea ce se descoperă, ceea ce am pregătit în prealabil aici din momentul în care am luat hotărârea pentru a face Paradisul și i-am arătat lui Adam înainte de a păcătui, dar când a încălcat porunca a fost îndepărtată el, ca și Paradisul. 2. După aceea am arătat-o robului Meu Avraam noaptea între porțile victimelor. 3. Și iarăși am arătat-o lui Moise pe muntele Sinai, când am arătat asemănarea cu templu și toate vasele lui. 4. Acum, iată, este păstrat cu Mine în Paradis. 5. Duceți-vă și faceți ce vă poruncesc eu. Apelul lui Baruc și reasigurarea lui Dumnezeu:  6. I-am răspuns și am zis: „Atunci eu sunt destinat să mă întristez pentru Sion, Căci vrăjmașii noștri vor veni în locul acesta și vor pângări sanctuarul Tău, Și duc moștenirea ta în captivitate. Și se vor lăuda înaintea Ta: Și ce vei face pentru numele Tău cel mai mare?” 7. Domnul mi -a zis: „Numele Meu și slava Mea sunt pentru toată veșnicia; Și judecata Mea își va păstra dreptul în timpul ei. 8. Veți vedea cu ochii voștri că dușmanul nu va răsturna pe Sion, Nici ei nu vor arde Ierusalimul, Dar să fii slujitorii judecătorului în vremea aceea. 9. Dar mergi și să faci tot ce ți-am spus”. 10. Și am plecat și l-am luat pe Ieremia, pe Adu și pe Sera, pe Iabiș și pe Ghedalia și pe toți oamenii de seamă ai poporului, și i-am dus în valea Chedron și le-am povestit tot ce se spusese prin mine. 11. Ei și-au ridicat glasul, și toți au plâns. 12. Și am stat acolo și am postit până seara.. Invazia caldeenilor și intrarea lor în oraș după ce uneltele sacre au fost ascunse, iar zidurile orașului au fost distruse de îngeri: 1. Și s-a întâmplat a doua zi: Iată oștirea Caldeilor a înconjurat cetatea, și în seara aceea Baruch a părăsit poporul, a ieșit și a stat lângă stejar. 2. Și s-a mâhnit pentru Sion și a plâns captivitatea care a venit asupra poporului. 3. Și iată brusc, un duh puternic l-a ridicat și l-a trecut peste zidul Ierusalimului. 4. Și a văzut Baruh: Iată! Patru îngeri care stăteau în cele patru colțuri ale orașului, fiecare având o mână de foc în mână. 5. Un alt înger a început să coboare din Cer și le-a zis: „Țineți-vă lămpile și nu-i luminați până nu vă spun. 6. Căci mai întâi sunt trimis să vorbesc un cuvânt pământului și să spun în Templu  ce mi-a poruncit Domnul Preaînalt. 7. Bruh spune: „Și l-am văzut coborându-se în Sfânta Sfintelor și luând de acolo perdeaua, chivotul cel sfânt și scaunul îndurării și cele două mese, sfânta îmbrăcăminte a preoților și altarul tămâierii și cele patruzeci și opt de pietre prețioase cu care era împodobit preotul și toate vasele sfinte ale templului. 8. Și a vorbit pământului cu glas tare:

Cap.3: 1. „Pământ, pământ, pământ, auzi cuvântul Dumnezeului cel puternic, și primește ce-ți dau eu, și păzește-le până în ultima vreme, Așa că, atunci când ți se ordonă, le poți restitui, dar străinii nu le pot lua în posesie.” 2. Căci va veni vremea când Ierusalimul va fi dat și pentru o vreme, Până nu se spune că este din nou restaurat pentru totdeauna. 3. Și pământul și-a deschis gura și ia înghițit. După aceste lucruri am auzit pe îngerul acela care zicea acelor îngeri care au ținut lămpile: „Să distrugeți deci și să răsturnați zidul la temelile lui, ca să nu se laude vrăjmașul și să zică: Noi am răsturnat zidul Sionului, Și am ars locul Dumnezeului cel puternic”. Și au prins locul unde locuiam înainte. Îngerii au făcut așa cum le poruncise, și au zdrobit colțurile zidurilor, din interiorul templului, după zidul de zid, zicând: „Intră, dușmanii, Și vin, dușmanii; Căci cel care a ținut casa a părăsit-o”. 4. Eu, Baruc, am plecat.. După aceste lucruri, oștirea Haldeilor a intrat și a luat cetatea și tot ce era în jurul ei. Și au dus pe popor afară din captivitate și au ucis pe unii dintre ei și l-au legat pe regele Zedechia și l-au trimis la împăratul Babilonului. Baruc plânge pentru Ierusalimul: 5. Eu, Baruc, am venit la Ieremia, a cărui inimă a fost găsită pură, fără de păcate. 6.Și ne-am rupt hainele noastre, am plâns și ne-am jelit și ne-am prosternat șapte zile. 7. După șapte zile, cuvântul lui Dumnezeu mi-a zis: „Spune-i lui Ieremia să plece și să sprijine captivii poporului în Babilon. Dar tu să rămâi aici, în mijlocul pustiirii Sionului, și îți voi arăta ce se va întâmpla la sfârșitul zilelor”. 8. Și i-am spus lui Ieremia cum mi-a poruncit Domnul. Și el, într-adevăr, a plecat cu poporul, dar eu, Baruch, m-am întors și am șezut în fața porților templului și am plâns cu următoarea plâns asupra Sionului și am spus: Ferice de cel ce nu s-a născut, sau cel, care s-a născut, și a murit. Dar noi, care trăim, vai de noi, pentru că vedem necazurile Sionului, și ce sa întâmplat cu Ierusalimul. Voi chema Sirenele din mare, și tu Lilin, vino de la pustie, și tu, Shedim și dragoni din păduri: Treziți-vă și încingeți-vă coapsele spre jale, Și luați cu mine dălțile, Și faceți plângere cu mine.

Cap.4: 1.Tu, viță, de ce mai dai și vinul tău; Căci din Sion nu se va mai face nicio jertfă, Nici nu vor fi oferite din nou primele fructe. 2. Și faceți, Ceruri să nu deschideți trezoreriile ploii: 3. Si tu, Soare, ascunde razele tale. Și tu, Lună, stinge multitudinea luminii tale; De ce ar trebui ca lumina să se vadă din nou unde lumina Sionului este întunecată? 4. Și voi, miri, nu intrați, și nunțile să nu se împodobească cu ghirlande; și, femeile voastre, nu vă rugați să suportați. 5. Căci cei saraci se vor bucura de toate, Și cele care nu au niciun fiu se vor bucura, și cele care au fii vor avea dureri. 6.De ce ar trebui să sufere, doar pentru a îngropa în durere? 7. Sau de ce, din nou, omenirea ar avea fii? Sau de ce să fie numite din nou semințiile la fel, în cazul în care această mamă este pustiită, și fiii ei sunt conduși în captivitate?  8. Din acest timp înainte nu vorbi de frumusețe, și nu ține discursul grațiunii. 9. Mai mult decât atât, preoții nu vor avea cheile sanctuarului. Să le dați Domnului și să spuneți: „Păzește-ți casa singur, pentru că suntem găsiți administratori falsi.” 10. Și voi, fecioare care împletiți hainele și mătasea cu aur de Ofir, luați cu grabă toate aceste lucruri și le aruncați în foc (text incomplet). 11. Mai mult, eu, Baruc, zic asta împotriva ta, Babilon (text incomplet) Cine va judeca aceste lucruri? Sau cui ne vom plânge cu privire la ceea ce ne-ai făcut?

Cap. 5:  1.Căci ei (babilonienii?) n-au știut de această nenorocire, Nici n- au auzit de ceea ce am avut. 2. Mergeți și să anunțați în Șeol, și spuneți celor morți: „Ferice de voi mai mult decât noi, cari trăim.” 3. Dar voi spune acest lucru ca un gând, Și voi vorbi împotriva ta, țară care prosperi. 4. Noaptea nu arde mereu. Nici razele Soarelui nu dau întodeauna lumină. 5. Să nu vă aștepți să spuneți că întotdeauna veți prospera și bucura. Și nu vă înălțați și lăudați foarte mult. 6. Căci într-adevăr, la timpul său, mânia divină se va trezi împotriva voastră. Ceea ce este acum ținut în suferință îndelungată, este ținut în loc de răzbunare. 7. După ce am spus aceste lucruri, am postit șapte zile. 8. După aceste lucruri, eu Baruc, stăteam în picioare pe muntele Sionului, și a ieșit un glas din înălțime, și mi-a zis: 9. „Stai pe picioarele tale, Baruc, și ascultă cuvântul Dumnezeului cel Atotputernic!” 10. Pentru că ați fost uimiți de ceea ce a suferit Sionul, veți fi astfel păstrați cu siguranță până la sfârșitul vremurilor, ca să fiți ca o mărturie. 11. De ce Dumnezeul cel Atotputernic ne-a adus această răsplată? Spuneți-le acestora, voi și acelora ca voi, care ați fi văzut acest rău: Acesta este răul și răzvrătirea care vine asupra voastră și asupra poporului vostru, în timpul său destinat (text incomplet). Atunci au fost pedepsiți pentru ca ei să fie sfințiți. 12. Acum, voi, popoare și neamuri, sunteți vinovați pentru că ați întinat mereu pământul, și ați făcut abuz de lucrurile create în el. 13. Căci întotdeauna ai fost binecuvântat Israel  dar ai fost mereu nerecunoscător (text neclar). 14.Judecățile lui Dumnezeu sunt de neînțeles; lumea a fost făcută pentru cei drepți, totuși ei trec și lumea rămâne 15. Omul cunoaște judecățile lui Dumnezeu și a păcătuit de bună voie. Această lume este un blestem pentru cei drepți, dar următoarea este a lor 16.care trebuie câștigată prin caracter indiferent dacă timpul omului aici este lung sau scurt

Cap.6: 1. Și i-am răspuns zicând: „Iată, mi-ai arătat calea vremurilor și ce va fi după aceste lucruri. Și mi-ai spus că răsplata despre care mi-ai vorbit, va veni asupra neamurilor. 2. Și acum știu că cei ce au păcătuit sunt mulți și au trăit în prosperitate”; și au plecat de pe lume, dar că puține neamuri vor fi lăsate în acele vremuri, cărora le v0r fi date aceste cuvinte pe care Le-ai spus. 3. Căci ce avantaj există în acest lucru sau ce-i mai rău decât ceea ce am văzut, ca să treacă, trebuie să așteptăm ca să vedem? 4. Dar din nou vei vorbi în prezența noastră: 5. „Cum au profitat cei care au știut înaintea voastră și nu au umblat în deșertăciune ca și restul popoarelor și nu au spus celor morți: „Dați-ne viață”, dar întotdeauna te-ai temut tu Israele și nu ți-ai părăsit căile? 6. Și iată ei au fost îndepărtați și nici nu am avut milă de Sion. 7. Și dacă alții au făcut rău, datorită Sionului, datorită faptelor celor care au făcut fapte bune, ea ar fi iertată și nu ar trebui să fie copleșită din cauza faptelor celor care au făcut nedreptate.” 8. Dar  eu am spus: Cine, Doamne, Domnul meu, va înțelege judecata Ta, Sau cine va căuta profunzimea căii tale? Sau cine va gândi greutatea căii tale? 9. Sau cine va putea să se gândească la sfatul Tău greu de înțeles (?)? Sau cine dintre cei născuți a găsit vreodată începutul sau sfârșitul înțelepciunii Tale? 10. Căci toți am fost făcuți ca o respirație. 11. Fiindcă suflarea urcă involuntar și moare din nou, așa este și cu natura oamenilor, care nu se îndepărtează după voia lor, și nu știu ce se va întâmpla în cele din urmă. 12. Căci cei neprihăniți, rămân neprihăniți până la sfârșit, și fără frică, pleacă din locuința aceasta, pentru că au cu ei o bucată de fapte, păstrate în trezorerie. 13. Și în această privință, și aceștia, fără frică, părăsesc această lume și încrezători cu bucurie în speranța de a primi lumea pe care Le-ai promis-o. 14. Cât despre noi, vai de noi, care acum suntem rușinați de rușine și în acel moment ne uităm numai spre rău. 15. Dar Tu știi cu exactitate ce ai făcut prin robii Tăi; căci noi nu putem să înțelegem ceea ce este bun, așa cum ești Tu, Creatorul nostru. 16. Dar din nou voi vorbi înaintea Ta, Doamne, Dumnezeul meu. 17. În vechime nu a fost nicio lume, și Tu ai zămislit și ai vorbit cu un cuvânt, și de îndată au fost înaintea ta lucrările făpturii. 18. Și Tu ai spus că omul va fi administratorul lumii create 19. Și acum văd că lumea care a fost făcută pentru noi, ea rămâne; dar noi plecăm.” 20. Domnul mi-a răspuns și mi-a zis: „Nu ai judecat bine cu privire la relele care se întâmplă cu cei ce păcătuiesc. 21. Și în privința a ceea ce ai spus, că cei drepți sunt îndepărtați și cei fără prihană sunt prosperi. (text neclar). 22. Și în ceea ce spui: Omul nu cunoaște judecata Mea” 23. În această audiere, veți auzi și vă voi vorbi, și vă voi face să ascultați cuvintele Mele. 24. Omul n-ar fi înțeles pe bună dreptate judecata Mea, dacă nu ar fi acceptat Legea, și L-aș fi învățat în înțelegere. 25. Dar acum, pentru că a păcătuit fără îndoială, doar pe acest motiv, el știe că va fi chinuit.

Cap.7: 1. Și în privința a ceea ce ai spus despre cei neprihăniți, pentru că au venit în lumea aceasta, așa au venit și vor pleca (?). 2. Căci această lume este o continuă luptă și o nenorocire cu mult necaz; și în consecință, cei neprihăniți vor primi o coroană de mare slavă”. 3. Și am răspuns și am zis: „Doamne, Doamne, iată! Anii acestei vieți sunt puțini și răi, și care este omul în stare, în timpul scurtei sale vieți, să dobândească ceea ce este fără măsură?”4. Și Domnul mi-a răspuns și mi-a zis: (text incomplet) Pentru ce a profitat Adam că a trăit nouă sute treizeci de ani și a încălcat ceea ce i se poruncise? De aceea în lungul timp în care a trăit nu a profitat de el, ci a adus moartea și a tăiat anii celor care s-au născut de la el. De aceea Moise a suferit pierderi prin faptul că a trăit numai o sută douăzeci de ani, și, totuși el a fost neprihănit  fiindcă a fost supus celui care l-a creat, a adus Legea la sămânța lui Iacov și a aprins o lampă pentru poporul lui Israel?”. 5. I-am răspuns și am zis: „Sunt puțini care l-au imitat și au luat din lumina lui. Dar cei mulți, pe care i-a condus, au luat din întunericul lui Adam și nu s-au bucurat în lumina lămpii.” 6. El a răspuns și mi-a zis: „De aceea le-a dat un legământ și le-a spus: Iată că am pus înaintea voastră viața și moartea.  Și a chemat Cerul și Pământul să mărturisească împotriva lor. 7. Căci el știa că vremea lui era scurtă, Dar Cerul și Pământul rămâneau pentru totdeauna. 8. Dar , după moartea lui au păcătuit și au călcat legământul, deși știau că au Legea (text incomplet) 9. Acum, în privința a tot ce este, Eu sunt Cel care judec, dar te sfătuiesc să nu-ți faci necazuri pentru cei care au fost. 9. Căci acum este sfârșitul timpului de rușine. 10. Și, din nou, ascultă ( text incomplet) Sionul a fost luat pentru a grăbi apariția Judecății 11. De aceea, iată vin zilele, și vremurile se vor grăbi mai mult decât cele dintâi, iar anotimpurile vor accelera mai mult decât cele care au trecut, și anii vor trece mai repede decât prezentul  12. De aceea am luat acum pe Sion, (text incomplet) și vă voi arăta judecata puterii Mele.”

Cap.8:  1. „Du-te acum și sfițește-te șapte zile, și nu mânca pâine, nici nu bea apă, nici nu vorbi nimănui. 2. Apoi Mă voi descoperi ție și voi vorbi lucruri adevărate cu tine și îți voi arăta felulul vremurilor.  3. Și m-am dus și am șezut în valea Chidron într-o peșteră a pământului, și acolo mi-am sfințit sufletul, și nu am mâncam pâine, totuși nu mi-era foame și nu am băut apă, dar nu am însetat. Am fost acolo până în a șaptea zi, așa cum Mi-a poruncit Domnul. 3. Apoi sufletul meu s-a gândit mult și am început să vorbesc în prezența Celui Atotputernic și am spus: 4. O, Tu Cel care ai făcut Pământul, ascultă-mă. (text incomplet) Numai Tu ești nemuritor și cunoști totul despre omenire. 11. Tu știi că mulți au păcătuit, și numai câțiva au fost drepți. 5. Știi unde păstrezi sfârșitul celor ce au păcătuit, sau împlinirea celor neprihăniți. 6. Căci, dacă ar exista numai această viață, care este pentru toți oamenii, nimic nu ar putea fi mai amar decât acesta. 7. Căci natura omului este întotdeauna schimbătoare. 8. Căci ceea ce eram noi cândva acum nu mai suntem și acum nu mai rămânem. 9.Căci, dacă n-ar fi fost pregătită o împlinire pentru toți, în zadar ar fi fost suferința lor. 10. Cât va mai rămâne ce este coruptibil, și cât va fi vremea morților, și până la ce oră nu vor fi pedepsiți cei ce păcătuiesc în lume cu multă răutate? 11. Prin urmare, poruncește cu îndurare și arătă celor ce nu știu că tot ce îndură acum este în conformitate cu păcatele lor (text neclar și incomplet).

Cap.9 (în alte manuscrise ar fi vorba de cap.22!): Răspunsul lui Dumnezeu la rugăciunea lui Baruc: 1.„Eu, Domnul îmi va împlini promisiunea; lucrurile trebuie judecate în lumina consumării lor 2.Până când toate sufletele nu se nasc, sfârșitul nu poate veni.” (text incomplet) 3.De ce te îngrijorezi de ceea ce nu știi și de ce te simți prost de lucrurile în care tu ești ignorant? 4. Pentru că atunci când Adam a păcătuit și moartea a fost decretată împotriva celor care urmau să se nască, atunci mulțimea celor care urmau să se nască a fost numerotată și pentru acest număr a fost pregătit un loc în care locuiesc cei vii și morții să fie păziți.( Șeolul!?). Și vi se va da din nou să auziți ce urmează să vină după aceste vremuri. 5. Pentru că iată vin zilele și vor fi deschise cărțile în care sunt scrise păcatele tuturor celor care au păcătuit și, din nou, și trezoreriile în care se adună neprihănirea tuturor celor neprihăniți în creație.

Cap. 10: Semnele judecății viitoare: 1. „Și tu vei fi păstrat până în acel moment, până la acel semn pe care cel mai mare (Anticristul?) îl va face pentru locuitorii pământului în cele din urmă. 2. Aceasta va fi semnul: când o SCÂRBĂ va prinde pe locuitorii pămîntului, ei vor trece prin nenumărate necazuri, și mari chinuri. Și se va întâmpla când vor spune în gândurile lor din pricina multelor necazuri: „Cel Atotputernic” nu-și mai aduce aminte de Pământ” (se înțelege din text că, Baruh ar fi urmat să nu cunoască moartea până în timpul sfârșitului!). 3. I-am răspuns și am zis: „Oare acel necaz va continua multă vreme și va fi nevoie de el pentru mulți ani?”4. Și El mi-a răspuns și mi-a spus: „În douăsprezece părți este împărțit acel timp și fiecare dintre ele este rezervată pentru ceea ce este destinat pentru ea. 5. În prima parte va fi începutul comoțiilor. . În partea a doua va fi uciderea celor mari. În a treia parte, căderea multora prin moarte. În a patra parte trimiterea sabiei (declanșarea unui mare război?). În a cincea parte foametea și oprirea ploii. În a șasea parte cutremure și terori. În a opta parte o mulțime de atacuri ale Shedimilor ?). În a noua parte căderea de foc.(război nuclear!??) În a zecea parte multă asuprire. În a unsprezecea parte răul (text incomplet) În a douăsprezecea parte confuzie de la amestecul tuturor acestor lucruri.(haos mondial!??). 6.Căci aceste părți ale acelui timp sunt rezervate și se amestecă unul cu altul și slujesc unul altuia. 7.„Să numeri şapte săptămâni de ani, de şapte ori şapte ani, şi zilele acestor şapte săptămâni de ani vor face patruzeci şi nouă de ani.”

Cap. 11:  1. După ce se va împlini totul în acele părți, atunci Mesia va începe să se arate. 2. Pământul va începe să-și dea roadele de zece mii de ori, pe fiecare viță de vie să fie o mie de ramuri (text incomplete) 3. Și cei care au flămânzi se vor bucura; de altfel, ei vor fi minunați cu fiecare zi. 4. Căci vânturile vor ieși din Mine, ca să aducă în fiecare dimineață o miros de fructe aromate, și la sfârșitul zilei se vor face nori care să pregătească roua sănătății. 5. Chiar în acel moment vistieria de mană va coborî din nou de sus și vor mânca din ea în acei ani, căci aceștia sunt aceia care au ajuns la sfârșitul timpului”. 6. Toți cei care au adormit în nădejdea Lui Mesia vor învia. În vremea aceea se vor deschide tezaururile în care se păstrează numărul sufletelor celor neprihăniți și vor ieși și o mulțime de suflete se vor vedea împreună într-o singură adunare a unui gând, și prima se va bucura, iar ultima nu va fi întristată. 6. Dar sufletele celor răi, când vor vedea toate aceste lucruri, vor pierde și mai mult. Baruc îi îndeamnă pe oameni să se pregătească pentru cei mai rău: 7. (în alte manuscrise ar fi vorba de vs. 31 al acpitolului!) După aceste lucruri, am mers la popor și le-am spus: „Adunați-mi toții bătrânii și vă voi spune cuvintele Domnului.” 8. Și toți s-au adunat în valea Chidronului. 9. I-am chemat și le-am zis: Ascultă, Israele, și dă-ți urechea, sămânța lui Iacov, și te voi învăța. 10. Să nu uităm de Sion, țineți minte durerea Ierusalimului. 11. Pentru că vin zilele, când tot ce este, va deveni pradă dedradării. 12 Cât despre voi, dacă vă pregătiți inimile, ca să semănați roadele Legii; aceasta vă va proteja în acel moment în care Cel Atotputernic trebuie să scuture întreaga creație. 13. De aceea, nu ar trebui să fim atât de tulburați de răul care a venit acum peste ceea ce mai este încă. 14. Căci va fi o încercare mai mare decât aceste două încercări, când Cel Atotputernic va reînnoi creația Lui. 15. Acum nu vă apropiați de Mine pentru câteva zile și nu mă căutați până nu voi veni la voi.

Cap.12: 1.Iată porunca pe care mi-a dat-o tovarășul meu, proorocul Ieremia: „Uită-te la poporul acesta până mă duc și pregătesc pe ceilalți frați împotriva cărora a ieșit cuvântul că ei ar trebui duși în captivitate” (care frați!?) 2.Iar eu, Baruc, am mers în locul sfânt și m-am așezat pe ruine și am plâns și am spus: O, ochii mei erau izvoare, și pleoapele mele o sursă de lacrimi. 3. Cum să mă plâng de Sion, și cum voi jeli pentru Ierusalim? 4. Pentru că în locul acela în care mă îndrept acum (nu era în Ierusalim!?), în vechime, marele preot a oferit sacrificii sfinte, și a pus pe ea o tămâie de mirosuri parfumate. 5. Dar acum gloria noastră a fost făcută în praf, și dorința sufletului nostru s-a prăbușit în nisip. (text neclar, incomplet sau corupt, pentru că lipsesc multe versete iar în cele ce care urmează Baruh îl acuză pe Adam, fapt care nu se leagă logic cu cele de mai sus) 6 (?). „O, Adame, ce-ai făcut tuturor celor care s-au născut din tine? Și ce se va spune Evei care a ascultat de șarpe? 7.(în alte manuscrisuri ar fi vorba de vs. … 43 al capitolului!!). Căci toată mulțimea aceasta se sfârșește. Nu există nicio limită (!?) a celor pe care focul îi devorează. Dar Tu, Doamne, Doamne, stii numărul celor care s-au născut din el și cât de departe au păcătuit înaintea ta.

Cap 13.(în alte manuscrisuri ar fi vorba de capitolele 53-54!! Ar rezulta mari lipsuri din această versiune siriacă, cea mai clară cunoscută până în prezent!!). 1. Când am spus aceste lucruri, am adormit acolo și am avut o viziune și iată! Un nor se înălța dintr-o mare foarte mare și am continuat să-l privesc. Și iată! Era plin de ape, și în acele ape au fost multe culori și, la fel ca și cum ar fi un fulger mare, a fost văzut la vârf. 2. Și am văzut că norul acoperă tot pământul. 3. După aceste lucruri, acel nor a început a turna pe pământ apele care erau în el. 4. Și am văzut că în apele care au coborât din el nu a fost niciuna asemănătoare. Și s-a întâmplat că la sfârșitul norului, iată fulgerul, pe care l-am văzut la vârful norului, a strălucit foarte mult, ca să lumineze întregul Pământ, și a stăpânit peste el. 5. Și am văzut după aceste lucruri, iată! Douăsprezece râuri au urcat din mare și au început să înconjoare fulgerul și să se supună. 6. Și din cauza fricii mele m-am trezit. 7. L-am rugat pe cel Atotputernic și i-am spus: „Doamne, Doamne, știi despre lucrurile adânci ale lumii, și lucrurile care se întâmplă în vremea lor, pe care le-ai făcut prin cuvântul Tău, și împotriva faptelor locuitorilor pământului, grăbești începuturile vremurilor. 8. Tu ai arătat robului Tău această viziune; Revelază-mi și interpretarea ei. 9. Căci știu că, în privința altor lucruri în care te-am rugat, am primit un răspuns, și în ceea ce-am cerut, mi-ai descoperit. 10. Și când m-am gândit la aceste lucruri și la altele asemănătoare, iată Îngerul Ramiel, care prezidează viziuni adevărate, mi-a fost trimis și mi-a spus: 11. „De ce ți se tulbură inima, Baruc, și de ce te deranjează viziunea?

Cap.14: 1. Cu ce așteptări speri în ziua Celui Atotputernic? Apele simbolizează istoria lumii de la Adam până la venirea lui Mesia. 2.Totuși, pentru că l-ai rugat pe Cel Preaînalt să îți dezvăluie interpretarea viziunii pe care ai văzut-o, am fost trimis să-ți spun. 3. Cel Atotputernic ți-a adus la cunoștință cunoașterea vremurilor care au trecut și a celor care sunt destinate să treacă în lumea  aceasta, de la începutul creației până la sfârșitul ei. 4. Ai văzut un nor mare, care s-a urcat de pe mare și a plecat și a acoperit Pământul, acesta reprezintă durata lumii pe care a făcut-o Cel Atotputernic atunci când a luat hotărât să creeze lumea. (textul este incomplet; conform unor manuscrise urmează vs. 72!!)  5.(72??). Ascultă acum și despre „fulgerul strălucitor”, care va veni  după aceste ape - acesta este Mesia.  6. El va chema la judecată toate neamurile, pe unele dintre ele le va cruța, iar pe altele le va ucide. (!??). 7. Și se va întâmpla când El va scăpa tot ce este bun în lume, că se va așezat în pace pentru veacul de pe tronul Împărăției Sale. 8.  Această bucurie va fi atunci dezvăluită, Va apărea „odihna”. Și apoi „vindecarea” va coborî în rouă, și „boala” se va retrage, și „anxietatea”, „durerea” și „plânsul”  vor dispărea din mijlocul oamenilor, și bucuria va acoperi întreg Pământul. 9. Și fiarele sălbatice vor veni din pădure și vor sluji oamenilor și femeile nu vor mai avea durere când vor naște. Acesta este fulgerul strălucitor, Mesia. 12. Și El mi-a spus: „În măsura în care revelația acestei viziuni ți-a fost interpretată așa cum tu ai cerut, ascultă Cuvântul Celui Preaînalt ca să știi ce urmează să ți se întâmple. 13. Căci vei pleca cu desăvârșire de pe acest Pământ, dar nu la moarte, ci vei fi păzit până la sfârșitul vremurilor.(!!??). 14. De aceea, du-te până la vârful acelui munte și prin fața ta vor trece toate regiunile acestor țări, imaginea lumii locuite și vârful munților și adâncimile văilor, adâncurile mărilor și numărul râurilor, ca să vezi ce vei părăsi și unde vei merge.(unde!?). 15. Aceasta se va întâmpla după patruzeci de zile. Dute acum, în aceste zile, și învăță-i pe oameni cât poți”.

 Cap.15: 1. Iar eu, Baruc am venit la popor și i-am adunat de la cel mai mare la cel mai mic și le-am spus: 2. „Ascultați, copii ai lui Israel, voi care sunteți din cele doisprezece seminții ale lui Israel. 3. Căci pentru voi și părinții voștri, Domnul a dat o Lege mai bună decât tuturor popoarelor. 4. Și pentru că frații voștri au încălcat poruncile Celui Prea Înalt, El S-a răzbunat asupra voastră și asupra lor, El nu ia cruțat pe cei dintâi, Iar pe voi din urmă va dat în robie: Și nu a lăsat nicio rămășiță de lafrații voștri, 5. Dar iată! Sunteți aici cu mine. 6. Dacă, prin urmare, vă îndreptați căile, și să nu vă degradați cum au făcut frații voștri, atunci Ei va veni la voi. 7. Căci El căruia vă închinați este milostiv, Și El în care sperați este milostiv, Și El este adevărat, pentru ca El face binele și nu răul. 8. Nu ați văzut ce a suferit Sionul aici? 9. Și tot poporul a răspuns și mi-a zis: „În măsura în care ne amintim de lucrurile bune pe care le-a făcut Cel Atotputernic, noi le vom aminti urmașilor noștri; și acele lucruri pe care noi nu ni le vom aminti El în mila Lui le știe. 10. Să faci pentru noi și pentru frații noștri din Babilon o „epistolă a învățăturii” și o „carte de nădejde”, 11. Căci „păstorii” lui Israel au pierit, și „lămpile” care au dat lumină sunt stinse, și am rămas în întuneric.” 15. Le-am răspuns: „Voi scrie și fraților voștri din Babilon și voi trimite prin oameni epistola.” 16. În ziua a douăsprezecea, în luna a opta, Eu, Baruc, am venit și m-am așezat sub stejar sub umbra ramurilor și nimeni nu era cu mine, eu eram singur și am scris epistola.

 Cap.16:  1. Acestea sunt cuvintele Epistolei pe care Baruc, fiul lui Neria, a trimis-o la cele nouă seminții și jumătate ale lui Israel care se aflau peste râul Eufrat, în Asiria, în care au fost scrise aceste cuvinte: 2. Așa vorbește Baruc, fiul lui Neria, fraților, care sunt în robie: „Am în minte, frații mei, dragostea Celui care ne-a creat, care ne-a iubit din vechime și nu ne-a urât niciodată, ci ne-a învățat mai presus de toate. 3. Știu cu adevărat că toate cele douăsprezece seminții sunt legate printr-o singură legătură, căci ne-am născut dintr-un singur tată. 4. De aceea am fost mai atent să vă las cuvintele acestei epistole înainte de apleca din această lume (!??), ca să vă mângâiați cu privire la relele care au venit asupra noastră și să nu vă întristați în ceea ce privește răul pe care îl aveți de suferit. 5. Iată, frații mei, învățați mai întâi ce sa întâmplat cu Sion: cum Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit împotriva noastră. 6. Căci am păcătuit împotriva Celui ce ne-a creat, și n-am păzit poruncile pe care ni le-a poruncit, și ne-a pedepsit așa cum am meritat. 7. Și acum, frații mei, vă spun că, atunci când vrăjmașul a înconjurat cetatea, îngerii Celui Preaînalt au fost trimiși și au zdrobit fortificațiile zidului puternic și au distrus colțurile din fier, care puteau să nu fie dărâmate. 8. Cu toate acestea, au ascuns toate vasele templului, ca nu cumva vrăjmașul să-le stăpânească. 9. Și frații voștri au fost legați și duși în Babilon și obligați să locuiască acolo, iar cei care am rămas aici, suntem foarte puțini. 10. Dar cu privire la mângâiere, ascultați cuvântul. Căci am plâns pentru Sion și m-am rugat pentru îndurarea Celui Preaînalt și am zis: „Cât vor dura aceste lucruri pentru noi? Și aceste rele vor fi mereu peste noi? 11. Cel Preaputernic a făcut după mulțimea îndurărilor Lui, cu măreția compasiunii Sale, Și mi-a descoperit cuvântul, ca să primesc mângâiere, și El mi-a arătat viziuni că nu vom suferipentru totdeauna, și mi-a făcut cunoscut taina vremurilor și apariția orelor pe care mi le-a arătat. 12. De aceea, frații mei, v-am scris, ca să vă mângâi pentru multitudinea necazurilor voastre. 13. Căci Cel Preaînalt va grăbi fără îndoială vremurile Lui, și va judeca cu desăvârșire pe cei ce sunt în lumea Sa. 14. De aceea, pregătiți-vă inimile pentru ce urmează să vină. 15. Căci toate îngrijorările din acest timp se transformă în boli, și toată puterea din acest timp se transformă în slăbiciune, și toată forța acestui timp se transformă în nepuțință, 12. Și fiecare forță a tinerilor se transformă în bătrânețe și neputință, și orice stăpânire mândră a prezentului se transformă în umilință și rușine” (aluzie la căderea Imperiului Babilonian!?).