DE CE A FOST BOMBARDATĂ DRESDA?
|
Unul dintre cele mai abominabile și, în același timp, mai
inexplicabile acte din cel de-Al Doilea Război Mondial l-a constituit, fără
îndoială, bombardarea Dresdei de catre aviația aliată, între 13 și 15
februarie 1945. Raidul, la care au participat peste 800 de bombardiere, a dus
la distrugerea aproape totală a orașului de către cele circa 2.700 de tone de
explozibili și materiale incendiare. Oficial, s-a spus că, fiind un important
nod de comunicații feroviare și rutiere, Dresda trebuia bombardat pentru a împiedica
deplasările de trupe germane din regiune și paralizarea efortului de război
german. Deși bombardarea unui oraș civil era interzisă de convențiile
internaționale, Aliații au decis totuși să recurgă la această măsură,
profitand de șocul emoțional provocat de descoperirea atrocităților săvârșite
de naziști la Auschwitz, precum și
de uciderea, în urma contraofensivei germane din Ardeni, a aproape 19.000 de militari americani. Dar
adevăratul motiv, niciodată rostit sau acceptat oficial, a fost dorința de a
teroriza populația civilă germană și de a forța capitularea regimului nazist.
Raidul a început prin „marcarea” țintelor de către avioane care au lansat mii
de rachete de semnalizare. A urmat principala formațiune de zbor,
compusa din 500 de bombardiere grele „Lancaster”,
apartinand RAF (aviația
britanică), încărcate cu explozibili și substanțe incendiare. A doua zi, Escadrila a Opta Americană a lansat
alte 400 de tone de bombe, iar pe 15 februarie a urmat atacul final, cu 210
bombardiere. În condițiile în care aviația germană Luftwaffe era distrusă, iar apărarea antiaeriană se confrunta cu
mari lipsuri, britanicii au pierdut doar șase avioane. La sol însă, numărul
victimelor cauzate de bombardamente a fost uriaș. În cartea sa, „Distrugerea Dresdei”, publicată în
1963, David Irving sugera că
bombardamentul reprezentase „cel mai mare masacru din istoria Europei”,
estimând că existaseră între 150.000 și 200.000 de victime. În 2004,
municipalitatea din Dresda a însărcinat o comisie de istorici să adune toate
datele istorice, militare, medico-legale și arheologice pentru a releva adevărata
dimensiune a masacrului. Raportul comisiei a fost publicat în 2010 și
estimează că numărul morților a fost de circa 200.000. Din păcate, episodul
nu a fost singular în istoria „bombardamentelor strategice” lansate asupra
unor orașe civile. Bombardarea orașului Hamburg
de către Aliați, în iulie 1943, a declanșat o furtună de foc uriașă, care a
ucis peste 80 000 de civili. Devastatoare au fost și atacurile Luftwaffe asupra
unor orașe ca Belgrad (circa
70.000 de morți) și Varșovia (
circa 90.000 de morți), din perioada de început a războiului mondial. Dar
bombardamentul nu a fost doar o crimă împotriva oamenilor, ci și a valorilor
lor: denumită „Florența Germaniei”,
Dresda găzduia clădiri și opere de artă de o valoare inestimabilă. Dar
istoricii apreciază că, deși din punct de vedere uman distrugerea acestui
oraș a fost inacceptabilă și inutilă, în condițiile în care regimul nazist se
îndrepta spre capitulare, din punct de vedere militar și strategic, decizia a
fost întemeiată: campania de teroare a constituit un șoc pentru psihicul
militarilor și civililor germani, împiedicând trupele germane să se replieze
pe teritoriul național și scurtând astfel considerabil durata războiului.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu