DESPRE RISCURILE CRIZEI ALIMENTARE!

DESPRE RISCURILE CRIZEI ALIMENTARE!

   Avem, așadar, în zilele acestea, hoardingul - spaima și panica lumii care se îngrămădește să cumpere de toate. Motivul este evident: frica de carantină. Marea majoritate - să zicem 90 % - se gândesc: o să ne bage în carantină, 2 săptămâni cum au zis, sau cine știe, poate chiar o lună. Doar 1-5% se gândesc că, în mod real, carantina pote dura peste o lună. Poate 1 la mie are idee ce înseamnă lanțurile de aprovizionare - supply chains, și ce impact are pandemia asupra acestora. Poate tot 1 la mie percepe ce înseamnă să cadă bursa cu 20% sau poate înțelege ce înseamnă că BNR a început să cumpere obligațiuni de pe piața secundară. Să desprindem, însă, câteva idei, pornind de la principiul enunțat de mulți analiști: în vremuri de panică și de vremuri tulburi, gândim simplu, fără complicații, ne legăm de lucruri pe care le știm, care sunt sigure. Philip K. Dick spunea că „realitatea este ceea ce rămâne când renunțăm la iluzii.” În primul rând petrolul a scăzut drastic, în ceea ce privește prețul barilului. Agricultura s-ar putea să duduie. Petrolul este o componentă importantă a prețului în producția agricolă. Într-adevăr prețul scăzut lovește puternic și în investițiile în domeniul petrolier, dar aici avem de-a face cu o problemă pe termen lung. Până una alta, atât Arabia Saudită cât și Rusia au petrol ieftin și în vremuri de criză nu pot să salte prea mult prețul. Lipsa investițiilor poate va avea efect pe termen mediu-lung, dar zic eu că cel puțin pentru un an, nu se pune problema lipsei petrolului, mai ales că turismul este zero. Gândiți-vă cât combustibil consumau avioanele, mașinile, vapoarele și cât a scăzut consumul acum când lumea stă și va sta acasă. În ceea ce privește forța de muncă, șomajele tehnice (deocamdată) și căderea totală a unor sectoare cum ar fi industria divertismentului, vor ajuta și cu siguranță nu va fi lipsă de personal mai mult sau mai puțin specializat în domeniul agricol. Având combustibil ieftin și forță de muncă din abundență, ce probleme pot să existe? Nu doresc să mă leg de distribuție: este o chestiune de adaptare. Distribuția va fi rezolvată, într-un final, inclusiv problema trecerii la granițe. În ciuda măsurilor de izolare, comerțul alimentar va funcționa de bine de rău. Este adevărat că noi românii suntem săraci față de cei din Vest și avem problema unor prețuri mult mai mari decât în Occident. Dar să stăm liniștiți: nu se schimbă nimic față de situația actuală când oricum plătim pe produse alimentare mai mult decât vesticii! Există, însă, semnul de întrebare cu privire la curs: euro se poate întări până la un punct unde importurile ne vor arde rău. În acest caz ar putea crește randamentul producătorilor locali și surplusul din agricultura noastră care va merge la export va compensa puțin și va ajuta cursul. Într-adevăr prin pierderea a 15% din PIB cu industria auto care nu își va reveni mai devreme de un an, balanța de comerț a țării noatre va suferi o lovitură puternică. Totuși, în compensație să nu uităm turismul și consumul de leasure (modă, telefoane, it) care până acum contribuia la deficit și care se va reduce drastic, căci în vremuri de criză nu mai sunt bani pentru prostii iar moda nu mai contează câtă vreme stai în casă. Sunt multe amănute legate de curs și nu putem aici emite nicio opinie clară. Singurul fapt concret real este experiența din criza anterioară: devalorizarea peste noapte a leului de la 3,8 la 4,5. Calculați procentele! Tot la capitolul riscuri, ar mai fi frecușurile inter-statale legate de riscurile reintroducerii tarifelor vamale, controalelor abuzive, măsurile protecționiste. Indiferent de acestea, să nu uităm că România exporta mâncare și pe vremea lui Ceaușescu. Chiar dacă se reintroduc taxele vamale în U.E., această măsură pentru noi ar putea fi pozitivă - din punctul de vedere al producției alimentare. Iată deci câteva concluzii în rezumat: 

-producția alimentară are perspective excelente: petrol ieftin, forță de muncă din abundență; 

-riscurile cursului valutar sunt incerte; euro are șanse să crească, la fel și prețurile; pus în balanță cu abundența și scăderea petrolului, nu putem prevede totuși impactul real asupra prețurilor. 

   Una peste alta, măsurile de carantină care vor ține oamenii acasă și situația de criză care îi va încuraja mai puțin să arunce mâncare (o risipă inensă înainte de coronavirus!) vor reduce cererea, în condițiile în care producția nu are nicio problemă, poate doar distribuția. Așadar, există premize pentru a nu ne confrunta cu o criză alimentară de nesoluționat, dar … cine poate ști?