ACTUALITĂȚI DIN EPOCA „COVID 19”.

ACTUALITĂȚI DIN EPOCA „COVID 19”

1. Planul UE de 500 de miliarde de euro: pentru cine şi pentru ce? 

  Un pachet de peste 500 de miliarde de euro pentru statele UE, companii şi şomeri, dar şi un viitor „fond de relansare”: miniştrii europeni de finanţe s-au înţeles joi asupra unui plan pentru a susţine economia lovită în plin de noul coronavirus, consemnează AFP într-o prezentare a acestui plan. Banii mobilizaţi astfel prin împrumuturi nu vor fi cheltuiţi automat, ci accesaţi de statele care o vor cere. Acest plan este complementar investiţiilor angajate la nivel naţional şi măsurilor deja aprobate de Comisia Europeană în urma pandemiei, în special suspendarea regulilor privind disciplina bugetară şi relaxarea reglementărilor privind ajutoarele de stat. Mecanismul European de Stabilitate (MES), creat în anul 2012 în timpul crizei datoriilor zonei euro, va acorda linii de credit „preventive” ţărilor cele mai afectate de criză. Pe de altă parte, simpla disponibilitate a acestor bani are ca scop să dea încredere pieţelor. Împrumuturile vor putea ajunge până la 2% din PIB-ul unei ţări, adică aproximativ 40 de miliarde de euro în cazul Italiei. Acest instrument financiar va fi disponibil „până la sfârşitul crizei COVID-19”, au precizat miniştrii europeni de finanţe în concluziile reuniunii desfăşurate joi prin videoconferinţă. Teoretic, beneficiarii MES trebuie să implementeze reforme economice, uneori dureroase. Însă în contextul crizei actuale această condiţionalitate va fi eliminată dacă banii sunt folosiţi pentru finanţarea costurilor directe şi indirecte destinate asistenţei medicale şi prevenirii extinderii pandemiei. Dar ministrul finlandez de finanţe, Wopke Hoekstra, a cărui ţară manifestase o atitudine inflexibilă la aceste negocieri, a ţinut să amintească faptul că orice sprijin economic în baza MES în afara cheltuielilor de sănătate va fi însoţit de „anumite condiţii”. Banca Europeană de Investiţii (BEI), instituţia financiară a statelor membre, va crea un fond de garantare paneuropean destinat companiilor. Prevăzut iniţial cu o sumă de 25 de miliarde de euro, oferită de statele membre, acest fond ar putea mobiliza până la 200 de miliarde de euro, fonduri care vor fi destinate cu prioritate companiilor mici şi mijlocii. Comisia Europeană va crea un instrument de garantare prevăzut cu o sumă totală de până la 100 miliarde de euro destinat finanţării şomajului parţial agravat sau creat de pandemie, precum şi finanţării „unor măsuri legate de sănătate”. Executivul european se va împrumuta cu costuri mici pe pieţele financiare şi apoi va împrumuta la rândul său în condiţii favorabile statele membre care au cel mai mult nevoie de aceste fonduri. Capacitatea de împrumut a Comisiei Europene va fi consolidată de „un sistem de garanţii voluntare ale statelor membre”, care vor trebui să aloce acestui instrument cel puţin 25 de miliarde de euro. Accesul la împrumuturile din acest instrument, însoţit de condiţii stricte, „va fi întrerupt odată ce va trece urgenţa COVID-19”, se mai precizează în concluziile reuniunii. Miniştrii europeni de finanţe au convenit de asemenea asupra constituirii unui fond de relansare care să pregătească şi să susţină redresarea economică, instrument despre care menţionează că va asigura „solidaritatea UE faţă de statele membre cele mai afectate” de pandemie. Acest fond va fi „temporar, ţintit şi proporţional cu costurile extraordinare ale crizei actuale”, se precizează în documentul întocmit la finalul reuniunii, adăugând că aspectele juridice şi practice, precum şi finanţarea sa şi legătura sa cu bugetul UE încă nu sunt stabilite şi urmează a fi definite. Franţa pledează pentru un fond de circa 500 de miliarde de euro care să emită datorie comună prin obligaţiuni pe care unii le denumesc „coronabonduri”, Italia şi Spania insistând la rândul lor pentru crearea unei capacităţi substanţiale de împrumut în comun. Însă opoziţia Germaniei şi Olandei la acest punct este fermă, ele respingând categoric ideea de a împărţi riscurile cu ţările lipsite de o politică bugetară riguroasă, cum este Italia.

2. Curiozițăți:

 Cercetători belgieni explică de ce țările din Europa de Est sau cele scandinave sunt mai puțin afectate de epidemie decât în alte regiuni din Europa: Impactul coronavirusului este determinat de anumite caracteristici genetice! Cercetătorii de la Universitatea din Gand cred că diferența genetică dintre locuitori explică de ce noul coronavirus face mai multe victime în anumite țări. Aceasta ar explica, după ei, de ce țările scandinave sau cele din Europa de Est par mai puțin afectate decât alte regiuni ale lumii, scrie Le Soir, citată de Rador. Lumea întreagă se confruntă cu Covid-19, dar nu toate țările sunt afectate la fel. În țările scandinave, numărul de morți este mult mai mic decât media și în țările din Balcani numărul deceselor este de asemenea relativ scăzut. În schimb, Covid-19 a lovit dur nordul Italiei, Spania și New Yorkul. Limbourg și Hainaut, în Belgia, au fost de asemenea afectate rău. Impactul coronavirusului este determinat de anumite caracteristici genetice, au concluzionat cercetătorii de la respectiva Universitate. Ei au găsit o legătură evidentă între o genă (ACE1) și dezvoltarea Covid-19. Potrivit cercetătorilor, cu cât mai mulți cetățeni au polimorfism D (polimorfismul fiind o variație între indivizi a secvenței de gene) al genei respective, cu atât a fost mai mic numărul de decese în acea țară. „În general, cu cât mergem mai spre estul Europei, cu atât este mai curent polimorfismul genei ACE1”, explică profesorul Joris Delanghe. „În același timp, vezi că, gravitatea epidemiei de Covid-19 scade pe măsură ce treci din Europa occidentală în Europa centrală și de est”. Până la 41% din diferențele de contaminare între țări se pot explică prin frecvența acestui polimorfism particular. Cercetătorii au găsit informații în bazele de date științifice privind frecvența fiecăruia din aceste polimorfisme în rândul populației în 25 de țări din Europa, din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord. Când au comparat aceste date cu cele ale Universității John Hopkins privind numărul de infectări și de decese în aceste țări, au găsit o asociere evidentă pentru una din aceste gene, gena ACE1.

3. Scenariu economic extrem!

  Oricât de puțin ne-ar conveni, nu putem schimba legile economiei, tot așa cum nu putem schimba legile fizicii. Așa că degeaba ne enervăm. Pentru a lua decizii bune este necesar să fim informați adecvat, să știm atât beneficiile deciziei, cât și costurile ei. Dacă ascundem sau refuzăm să analizăm costurile, respectiv beneficiile, atunci nu putem lua decizii bune. Oprirea tuturor activităților este, să recunoaștem, ceva complet diferit. În acest caz nu pot evalua beneficiul marginal, adică sporul de frână pe care îl pune epidemiei, după ce deja s-au luat mai multe măsuri de distanțare socială decât în orice altă epidemie din istorie; medicii știu mai bine. Pot însă spune că sacrificiul este considerabil. De asemenea, pot spune că acest sacrificiu nu este înțeles, deoarece majoritatea cetățenilor cred că vor continua să primească bani de undeva, miraculos, chit că aproape nimeni nu va mai lucra. Mai mult, sacrificiul devine cu atât mai important cu cât crește durata opririi activității, iar acesta este un detaliu asupra căruia medicii nu oferă un răspuns exact. Din câte cunosc, pandemia este extrem de greu de oprit în acest moment, unii medici cred că viroza se va întoarce cu mai multă putere în toamnă și că, de fapt, virusul nu va putea fi exterminat foarte curând. Astfel, în acest moment îmi este neclar cât timp va dura acest „război” contra virusului, sunt prea multe necunoscute. Costul izolării radicale pornește de la, să zicem, -10% sau chiar -20% producție (venit) și poate urca până nu știu unde. De dragul discuției, ne putem gândi la un scenariu extrem, să zicem oprirea economiei timp de un an, ceea ce ar însemna probabil o reducere a venitului care ne-ar teleporta direct la nivelul de trai din timpul lui Ceaușescu: frig și alimentație rahitică, la pachet cu o scădere considerabilă a calității îngrijirii medicale! Doamne ferește de așa ceva!

4. Câte ceva despre … Johannis și guwerner!

  Parcă am fi blestemați să trăim ca într-un film cu proști! Președintele iese la rampă și se laudă că a avut o nouă consfătuire cu miniștrii responsabili. Au analizat până au transpirat la cerebel. Avem succese, dar mai prelungim starea de urgență cu încă o lună! Să mai adune Guvernul propuneri pentru decret. Vă reproduc un pasaj din capodopera de aiureală: „Însă, trăgând linie și adunând, am ajuns la concluzia că va fi nevoie de prelungirea stării de urgență. În acest fel, am solicitat guvernului să vină cu propuneri pentru a fi incluse în acest decret, în cursul acestei săptămâni vom elabora textul decretului și la începutul săptămânii viitoare voi emite un nou decret, care va prelungi starea de urgență cu încă o lună de zile. Această perioadă este absolut necesară pentru a ține lucrurile, pentru a ține evoluția epidemiei sub control” Șmecherie ieftină sau prostie monumentală? Să vedem ce zice poporul? Sau să mai înregistrăm niște morți ca să strângem șurubul? De ce să ne mai țină încă o lună la saramură? Nehotărârea tipică acestei grupări liberale s-a umplut din nou de penibil. O zi mai târziu, Austria și Germania aveau să anunțe o relaxare a măsurilor de „distanțare socială”. Anunțul lor sună ca un preludiu al tentativei de repornire a economiei. Succesele noastre (obținute în baza „măsurilor ferme”, inteligente, bâlbâite și tardive), pe care președintele le pomenește la fiecare apariție televizată, impun încă o lună de privațiuni! Gândire de primar. Succesele guvernului Orban cer suferințe suplimentare! Adică strângerea șurubului! Știți ce înțeleg eu din această discordanță între România și țările vorbitoare de limba germană? Că președintele Klaus Iohannis este în afara jocului! Nu are contacte serioase nici cu Germania și nici cu Austria. Nu are habar în ce situație sunt partenerii noștri europeni și nu știe nimic despre ce pun la cale. Nu depășește condiția de bârnă în decor! Trec peste faptul că alegătorii l-au votat pe Klaus Iohannis pentru contactele și deschiderile sale cu această lume germanică și pentru posibilele punți politice și economice cu aceasta. Și care nu prea există pentru el. Se vede acum că el nu are habar ce se plănuiește la Berlin și la Viena. Nu știe bine ce-i în România, darămite în țările europene!

  Ce-aș putea spune despre o declarație a ministrului Nelu Tătaru, făcută la Galați și difuzată de Pro TV? Chiar mă sperie! „Eu am solicitat ca în fiecare județ toate decesele pe care le avem să fie considerate ca deces suspect coronavirus și să avem în continuare o evaluare a lor completă”. Ministrul Nelu Tătaru, chirurg din Huși, nu are parfum de academician. Dar nici de impostor. Pare un om harnic și cuminte care aleargă peste tot să descurce lucururile. Nu putea să decidă singur ca toți morții să fie puși la grămadă. Măcar de la premier trebuie să fi primit un ordin. Sau de undeva periculos de amenințător și mai de sus! „Toate decesele pe care le avem să fie considerate ca deces suspect coronavirus” sună a dezvăluire de scenariu. Asta când tot Guvernul urlă pe la televiziuni și îndeamnă populația să nu se informeze decât din surse oficiale și din prostiile autorităților. Probabil că bezmeticii aceștia nu-și dau seama că o afirmație ca aceasta alimentează toate speculațiile care circulă prin România și prin Europa. Au mutat morții de pe Strada Victoriei pe Starda Coronavirus! Mai ceva ca-n bancurile cu milițieni. I-au trecut de la cancer și de la infarct la Coronavirus pentru că nu aveau teste sau pentru că era ordin să umfle cifrele? Să mărească pierderile umane ca să cerem mai mulți bani de la Uniunea Europeană? Sau să râdem de italieni că i-am întrecut la coronavirus! Chiar nu înțeleg de ce această gașcă liberală își dă singură cu stângul în dreptul și se calcă pe picioare ca oile! Ca să se umple și mai tare de ridicol, mai scoate la iveală o nefăcută!  „Grupul de Comunicare Strategică (GCS) anunță că alte 13 persoane au murit de coronavirus la noi în țară. Astfel, bilanțul în țara noastră ajunge la 197 de morți. Este vorba despre 9 bărbați și patru femei. 9 pacienti erau din Arad, însă au murit în urmă cu multe zile, chiar și cu 11 zile înainte. Aceeași întârziere de 11 zile este și în cazul unui deces de la Suceava. Totodată, GCS anunță că, pentru a elucida situația infecției cu COVID-19 în județul Arad și a raportărilor întârziate, a fost trimisă o echipă de medici epidemiologi de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Centrul Regional de Sănătate publică (CRSP) Timișoara la fața locului” Liberalii joacă dezinvolt și cu talent în Caragiale din moment numără morții mai prost decât o făcea Pristanda cu steagurile! Gafă după gafă! Pregătire catastrofală pentru combaterea epidemiei, cheltuieli aiurea, măsuri tâmpite, defazări grosolane, rezolvare catastrofală a revenirii în țară a diasporei, criză de soluții pentru economie etc.. Ce mai putem să spunem?

5. O rază de speranță în lupta contra COVID-19?

  Tot mai mulți cercetători iau în calcul ipoteza că vaccinul împotriva tuberculozei, vechi de o suta de ani, ar putea fi de ajutor în lupta împotriva COVID-19, nu direct, ci indirect, prin efectele colaterale benefice produse în timp asupra organismelor celor vaccinați. Informația a fost vehiculată insistent în ultima perioadă, în diverse țări ale lumii, iar cercetătorii au demarat diverse studii prin care speră că vor identifica posibilități reale de prevenție, dacă nu chiar tratament împotriva COVID-19. Românii cunosc bine vaccinul BCG, împotriva tuberculozei, dar multe state abia acum descoperă efectele lui positive! Romania are vaccinul în schema obligatorie, iar până în 1993 el se făcea și la vârsta de 7 ani. Tuberculoza și COVID-19 sunt doua boli complet diferite. Prima este cauzată de un anumit tip de bacterie, în timp ce a doua are drept cauză un virus. Dar există indicii clare că vaccinul BCG poate ajuta organismul uman să își construiască o imunitate care să răspundă pozitiv nu doar în fața tuberculozei, ci și a altor boli, prin efectele sale colaterale, a explicat dr. Denise Faustman, director la departamentul de imunobiologie de la Massachusetts General Hospital și profesor asociat de medicină la Harvard Medical School, relatează CNN. „Altfel spus, oamenii au inceput să resimtă efecte pozitive ale acestui vaccin, fără legătură cu tuberculoza”, spune dr. Faustman, care a studiat timp de mai mulți ani efectele vaccinului BCG asupra sistemului imunitar al diabeticilor de tip 1, iar acum studiază același subiect, dar în legatură cu cei care au și alte boli autoimune. Încă nu este clar mecanismul prin care vaccinul BCG produce aceste efecte benefice, dar se bănuiește că este vorba despre o reacție pozitivă de răspuns a sistemului nostru imunitar. Cum nu există în acest moment vreun medicament sau un vaccin specific pentru COVID-19, ipoteza de lucru BCG este o adevărată rază de speranță, chiar dacă acest concept este „un pic neconvențional”, remarcă și dr. William Schaffner, specialist în boli infecțioase la Vanderbilt University School of Medicine. „Vaccinul BCG este echivalentul „pasei Hail Mary” - pasa lungă dată în fotbalul american de obicei din disperare, în lipsa altei alternative, și cu o rată foarte mică de success -. Este vorba despre un concept atat de „outside-the-box” încât este greu să fim optimiști, dar o să vedem”, a explicat dr Schaffner. Cu toate acestea, mai multe țări fac teste și diverse evaluări ale eficacității vaccinului BCG în lupta cu actuala pandemie, începând din Australia și până în Olanda, relatează CNN. Iar dr Faustman și colegii săi se pregătesc să facă același lucru la Boston, parcurgând o procedura cu mai multe etape. Odată aceasta aprobată, echipa de specialiști speră că în jur de 4.000 de cadre medicale să se implice în testările efective. Vaccinul BCG are circa 100 de ani vechime și s-a dovedit a fi unul dintre cele mai sigure dezvoltate vreodată. Este supervizat de Organizația Mondială a Sănătății, „peste 3 miliarde de oameni fiind deja vaccinați cu BCG”, afirmă dr. Faustman. Cu toate acestea, sunt țări, inclusiv SUA, unde acest vaccin nu este obligatoriu și nu se administrează regulat. Datele statistice arată, însă, că în țările în care populația a fost vaccinată cu BCG rata deceselor de COVID-19 este mai scăzută, iar un studiu realizat de cercetători din New York, dar nevalidat încă de revistele medicale de specialitate, pare să confirme această ipoteză. Una dintre marile probleme legate de stabilirea unor concluzii definitive ține de faptul că statele testează și raportează diferit datele statistice legate de COVID-19, dar și de faptul că evoluția epidemiei este în diverse faze în acest moment. Însă este o ipoteză de lucru pentru cercetători din diverse colțuri ale lumii. De exemplu, jurnaliștii de la Euronews pun pe seama vaccinării cu BCG explicatța pentru faptul că Spania are peste 15.000 de morți din cauza COVID-19, în timp ce vecina Portugalia are în jur de 400. „Diferența între cele două țări din Peninsula Iberică este misterioasă, dar o explicație posibilă ar avea legătura cu vaccinul BCG”, relatează Euronews, Spania, ca și Italia, neavând o politică obligatorie de vaccinare BCG. O altă comparație este făcută între Japonia și Iran. Japonia a raportat mult mai puține decese decât Iranul, deși în ambele țări vaccinarea BCG este obligatorie de multe decenii. Există însă o diferență importantă: în Japonia obligativitatea a fost introdusă în 1947, iar în Iran abia în 1984. Cercetătorii bănuiesc că mortalitatea mai mare înregistrată în Iran ar fi cauzată de faptul că vârsnicii din această țară nu au fost vaccinați BCG în tinerețe. Un argument în plus ar veni și din Germania. În regiunile din estul țării, care au fost sub regim comunist până la căderea Zidului Berlinului și unde vaccinarea BCG a fost obligatorie, numărul de cazuri confirmate cu COVID-19 este mai mic față de cel înregistrat în partea occidentală a țării, relatează Euronews, citând studii făcute de specialiști.