REALIZAREA ROMÂNIEI MARI - PARTEA ÎNTÂI!

REALIZAREA ROMÂNIEI MARI - PARTEA ÎNTÂI!

  Proiectele care au urmărit realizarea unirii tuturor românilor într-un singur stat au început să apară încă din sec. XVIII, dar au devenit realitate, în parte,  în sec. XIX. Ele vizau, printre altele, reorganizarea administrației, adaptarea unor noi forme de guvernământ. Motivul pentru care românii doreau unirea a fost apariția problemei orientale sau a omului bolnav (adică menținerea sau desființarea Imperiului Otoman). Problema orientală s-a manifestat prin războaie între Imperiul Otoman și Rusia pe de o parte, și Imperiul Otoman și Austria pe de altă parte. În acest context, Franța și Anglia s-au pronunțat pentru menținerea Imperiului Otoman, întrucât considerau că numai așa se poate păstra echilibrul de forțe în Europa. Dar în același timp, Imperiul Habsburgic și Rusia vizau să ocupe teritorii stăpânite de Imperiul Otoman, și anume Peninsula Balcanică și strâmtorile Bosfor și Dardanele; majoritatea luptelor aveau loc pe teritoriul românesc. În urma acestor războaie, Banatul, Oltenia, Bucovina sunt ocupate de Imperiul Habsburgic (Austria)  iar Basarabia de Rusia. În Țara Românească și Moldova este introdus regimul fanariot de către Imperiul Otoman, care provoacă nemulțumiri datorită grecizării domniei și a instituțiilor. Un alt motiv care provoca nemulțumiri românilor era creșterea obligațiilor economice față de Imperiul Otoman, desființarea armatei naționale cât și alte instabilitățile politice. 

Iată etapele acestor evoluții: 

a) Secolul XVIII:

ȚARA ROMÂNEASCĂ ȘI MOLDOVA: Constantin Mavrocordat (a avut domnii atât în Moldova cât și Țara Românească) a realizat reforma socială ( desființează obligația țăranilor de a munci în favoarea boierilor), reforma fiscală (impozit unic în 4 rate pe an), reforma administrativă (a fost introdusă leafa pentru ispravnici, de exemplu), reforma religioasă (preoții ortodocși trebuiau să învețe să scrie și să citească - Foarte tare! J))). Alexandru Ipsilanti (domnie în Țara Românească) a introdus „Pravilniceasca condică” (un cod de legi întocmit de acesta). Ion Caragea (domnie în Țara Românească) a introdus „Legiuirea Caragea” (un cod de legi prin care se percepeau taxele și obligațiile țăranilor, dar se prevedea și faptul că femeile erau excluse din viața politică). Scarlat Callimachi (domnie în Moldova) a introdus „Codul Callimachi” (un cod civil care îmbina dreptul local cu cel bizantin; tot serie de legi). 

TRANSILVANIA: Maria Tereza și Iosif II au realizat o reforma religioasă  prin  se introduce toleranța religioasă;  au instituit o reforma a învățământului, prevăzând dezvoltarea învățământului la sate; au încercat o reforma socială, prin care să fie reglemetate clar obligațiile țăranilor iobagi.   

Reformismul boieresc: ȚARA ROMÂNEASCĂ ȘI MOLDOVA: în sec. XVIII se constituie Partida Națională, format dirt-o parte a boierilor care susțineau modelul de organizare occidental și criticau modelul oriental. Ei s-au manifestat prin alcătuirea unor memorii adresate Marilor Puteri în care solicitau domnia pământească,  independența, unirea, neutralitatea, introducerea unor noi forme de guvernământ - monarhie constituțională, printre alte propuneri, reorganizarea și modernizarea instituțiilor.

b) Secolul XIX: 

În acest secol au avut loc o serie de revoluții, proteste din cauza nemulțumirilor poporului: revoluția din 1821 în Țara Românească, care a avut la baza programul „Cererile norodului românesc” (programul este o listă de cerințe a poporului, adresate mai marilor conducători); din păcate a revoluția a fost înfrantă; se introduce „Regulamentele organice” din 1831-1832 în Țara Românească și Moldova; revoluția de la 1848 -  aceasta a izbucnit inițial în Franța și s-a extins în țările germane, italiene, Imperiul Habsburgic și a ajuns și în Țările Române.

Cauzele Revoluției de la 1848: înlăturarea stăpânirilor străine: Țara Românească și Moldova erau stăpânite de Imperiul Otoman, iar Transilvania de Imperiul Habsburgic. De asemena lipsa drepturilor pentru românii din Transilvania cât și alte probleme social-economice, ca și lipsa drepturilor și libertăților cetățenești în toate țările românești.

Care au fost obiectivele acestei revoluții? S-a urmărit: libertatea și unitatea națională, eliberarea și împroprietărirea țăranilor, drepturi și libertăți dar și modernizarea economică.