CÂTE CEVA DESPRE LABIRINTURI!

CÂTE CEVA DESPRE LABIRINTURI!

  Originea cuvântului labirint nu este încă foarte clară. Egiptologul Karl Lepsius susține că acest termen provine de la modul de reprezentare al Sceptrului egiptean Rehint. Dar majoritatea cercetătorilor presupun că termenul labirint în greaca veche înseamnă un pasaj subteran (poate fi înțeles și ca un tunel). Oricum, acest nume pentru grecii antici și pentru romani a însemnat orice structură complexă sau spațiu extins, format din multe camere. Labirintul putea fi străbătut, dar găsirea ieșirii era extrem de complicată. Interesant este că labirintul este atât un simbol abstract cât și un spațiu real, creat de mâna umană. Prima reprezentare a labirinturilor a fost creată cu zeci de mii de ani în urmă. Ele reprezintă șapte linii, care se învârt în jurul centrului. Această formă este considerată a fi clasică. Unii cercetători cred că pliurile sale copiază firul cochiliei sau creierului uman. Simbolul labirintului poate fi văzut și pe peretele mormântului din Luzzana, în Sardinia, care a fost construit în urmă cu aproximativ 4000 de ani. Pe insula greacă Pylos a fost găsită o masă de lut cu o imagine cu șapte linii concentrice, iar vârsta sa a fost estimată la aproximativ 3000 de ani. Desene similare se găsesc pe stâncile din Turcia, Italia, SUA, America Latină. 

Ce reprezentau labirinturile? 

 Ideea este că ele au jucat din când în când un rol de talismane magice. De exemplu, mandala de vindecare a amerindienilor este ca un labirint. Însă triburile amerindiene Tohono și Pima, care trăiesc în Arizona, au obiceiul de a-și decora coșurile caselor cu un model de labirint. Conform superstiției, acesta servește ca protecție împotriva forțelor malefice. Acest simbol apare în aproape orice tradiție; el conferă un sentiment de inițiere și este o reprezentare a încercărilor spirituale. Labirinturile sunt atât reale cât și false. În cele reale, este foarte ușor să te pierzi. Este practic imposibil așa ceva într-unul fals, deoarece toate căile converg la un moment dat. După cum afirmă filozoful și tradiționalistul francez René Genon în cartea sa „Simboluri ale științei sacre”, un labirint împiedica accesul la un anumit loc sacru sau magic. 

Cel mai vechi labirint: 

  Egiptologul Karl Lepsius a scris că unul dintre cele mai vechi labirinturi a fost construit în jurul anului 2200 î.H., în Egipt, pe malul lacului Moeris (acum Birket-Karuk), aflat la vest de Nil. Avea forma unei fortărețe pe o suprafață totală de șaptezeci de mii de metri pătrați, în interiorul căreia se aflau 1500 (!) de camere și același număr de camere în subteran. Istoricul antic Herodot scria: „Dacă am pune laolaltă toate zidurile și clădirile mari construite de greci, atunci s-ar părea că au cheltuit mai puțini bani decât au băgat egiptenii în acest labirint”. După cum dovedește Lepsius, dimensiunile acestui labirint depășesc pe cele ale piramidelor egiptene. 

Care a fost scopul construcției? 

  Acesta a servit ca un mormânt al faraonilor și al crocodililor care au fost considerați sacri în Egipt pentru a fi întruchipați în zeul Sobek. Accesul oamenilor obișnuiți era interzis. În esența sa, labirintul egiptean este un complex de temple, conceput în principal pentru a aduce sacrificii zeilor. Se spune că mulți îndrăzneți care au intrat în labirint nu s-au întors niciodată. În Egipt Antic, este posibil ca cei mai mulți care au intrat în labirint să o fi făcut împotriva voinței lor. 

  Cel mai cunoscut labirint din lume, datorită mitologiei grecești antice, a fost cel din Creta. Structura sa semăna cu labirintul egiptean, dar proporțiile au fost altele. Labirintul cretan avea o semnificație pur religioasă. El a reprezentat templul zeului cretan Dia. De altfel, simbolul de bază și atributul acestui zeu este toporul (labyris). De aici, așa cum își asumă unii specialiști, vine numele Labyrinthos (labirint), care poate fi tradus „casa celui cu toporul”. Aceleași topoare au fost găsite în peștera în care s-a născut Zeus. 

Labirinturile și legendele: 

 Potrivit legendei, regele Mínos a dispus construirea acestui labirint, aflat în orașul Daidalo. El era menit să servească drept sanctuar pentru Minotaur, o ființă jumătate om, jumătate taur. După ce atenienii au pierdut războiul pentru Creta, au trimis șapte fete și șapte băieți la Minotaur. Toată lumea a dispărut fără urmă în labirint. Labirintul din Creta a fost deteriorat de mai multe ori, dar apoi a fost reconstruit. În 1380 î.H. a fost distrus definitiv, dar legenda sa a continuat.