AUTONOMII LOCALE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC - PRIMA PARTE!

AUTONOMII LOCALE ÎN SPAȚIUL ROMÂNESC - PRIMA PARTE!

  În spațiul nord și sud dunărean au avut loc o serie de evoluții pe plan social, economic și politic, care au avut ca rezultat structurarea de tip prestatal. Factorii care au contribuit la aceste structurări au fost: migrațiile, apariția statelor medievale din vecinătate (aceste state au reprezentat atât un model de organizare pentru români, și, în același timp, o amenințare), dezvoltarea economică, creșterea populației.

1.Forme de organizare prestatală: TERITORIUL INTRA-CARPATIC (zona Transilvaniei).  Secolul IX - Anonymus vorbește/menționează de existența: Voievodatului lui Menumorut din Crișana, Voievodatului lui Glad din Banat,Voievodatului lui Gelu - Podișul Transilvaniei; Secolul XI - Legenda Sfântului Gerard menționează de  existența: Voievodatului lui Ahtum din Banat, Voievodatul lui Gyula din Podișul Transilvaniei. Aceste voievodate au intrat în conflict cu maghiarii, au fost ocupate și trecute sub suzeranitate maghiară.

TERITORIUL DINTRE CARPAȚI ȘI DUNĂRE (zona Țării Românești): Secolul XIII - în Diploma Ioaniților se vorbește/menționează despre: Voievodatul lui Litovoi, Voievodatul lui Seneslav, Cnezatul lui Ioan, Cnezatul lui Farcaș, Țara Severinului.

TERITORIUL DE LA EST DE CARPAȚI (zona Moldovei): Secolul IX-XI - Cronica rusă a lui Nestorius vorbește despre: Codrii Cosminului, Codrii Orheiului; Câmpurile lui Dragoș,  ale lui Vlad; ocoalele de la Câmpulung, Vrancea; Secolul XIII - Țara Brodnicilor, Țara Bolohovenilor.

TERITORIUL DINTRE DUNĂRE ȘI MAREA NEAGRĂ (zona Dobrogei): Secolul X - există formațiuni prestatale conduse de Jupan Dimitrie (inscripția de la Mihai-Vodă vorbește de existența ei) și Jupan Gheorghe (veridicitatea acesteia este  dată de descoperirea arheologică de la complexul Basarabi).

TERITORIUL DE LA SUD DE DUNĂRE (zona Balcanilor): Aici avem: Vlahia Mare, Vlahia de Sus și Vlahiade Jos.

2.Forme de organizare statală (organizările prestatale au cunoscut dezvoltări mari până au ajuns la cele statale): 

STATUL ASĂNEȘTILOR (teritoriul de la sud de Dunăre): Statul Asăneștilor a fost întemeiat în urma răscoalei vlahilor și a bulgarilor împotriva stăpânirii bizantine la sfârștitul sec. XII. Statul este recunoscut de Papalitate în sec. XIII în vremea lui Ioniță cel Frumos, urmând ca după 1241 să se despartă în 3 țarate, elementul bulgar devenind predominant, iar în sec. XIV să fie cucerit de otomani. 

TRANSILVANIA: Aici are loc cucerirea maghiarilor, Transilvania devenind parte integrantă din Regatul maghiar. Au fost colonizați sașii și secuii; au fost aduși teutonii din Țara Bârsei, care au fost ulterior alungați de către unguri pentru că au căutat să se organizeze independent de voința regelui maghiar.

ȚARA ROMÂNEASCĂ: Țara Românească s-a format prin unirea formațiunilor prestatale în jurul Voievodatului lui Seneslav. În 1277 există o încercare a lui Litovoi de a uni formațiunile din dreapta Oltului și de îndepărtare a suzeranității maghiare. În 1291 are loc descălecatul lui Negru-Vodă de la Făgăraș la Câmpulung. Această deplasare are loc în urma încercării maghiarilor de a-și pune dominația asupra Făgărașului. Se pare că, Negru-Vodă a plecat cu tot poporul pe care îl cârmuia și astfel a avut loc o mutare masivă a unei populații dintr-un loc, într-altul. Basarab I a unit formațiunile din dreapta și stânga Oltului cu Țara Severinului și sudul Basarabiei. Basarab a reușit să obțină independența Țării Românești prin bătălia de la Posada cu maghiarii conduși de Carol de Anjou. Informații despre luptă se găsesc în Cronica Pictată de la Viena.

MOLDOVA: Moldova s-a format în urma luptelor din nord-vestul actualei Moldove dintre maghiari și tătari. Maghiarii au întemeiat o marcă, care îl avea în frunte pe Dragoș (din Maramureș), cu rol militar-defensiv (adică de apărare), considerată nucleul statului medieval moldovenesc. Aceasta era supusă regalității maghiare. În 1359 are loc descălecatul lui Bogdan (tot din Maramureș). Acesta, din cauza unui conflict cu maghiarii care urmăreau să anunleze autonomia teritorială pe care o deținea în Maramureș, a trecut în Moldova cu oamenii săi. Bogdan s-a confruntat cu urmașii lui Dragoș și i-a învins, punând bazele independenței Moldovei.  

DOBROGEA: Statul s-a format prin unirea formațiunilor prestatale existente, nucleul fiind Țara Cavarnei/Cărvunei. Sunt importanți doi dintre conducătorii ai Dobrogei din această perioadă: Dobrotici și Ivanco. Dobrotici unește toate teritoriile dintre Dunăre și Marea Neagră. Ivanco se confruntă cu turcii. La sfârșitul sec. XIV Dobrogea este incorporată în Țara Românească pentru a o feri de pericolul otoman, urmând ca imediat în sec. XV să intre sub stăpânire otomană până în sec. XIX.