DE CE NU A LUAT
ROMÂNIA BUCOVINA DE NORD DE LA UCRAINIENI?
Președintele Ucrainei a afirmat într-un
discurs că în 1918 România ar fi ocupat Bucovina
de Nord, care ar fi fost parte din Ucraina la acel moment. Problema este că
pe atunci Ucraina nu prea exista ca stat, iar Bucovina nu a făcut niciodată
parte din Ucraina (la fel ca și Basarabia) astfel că ar fi fost destul de greu
pentru România să ia teritorii de la o țară ce nu exista și care, oricum, nu
avea niciun fel de justificare istorică sau juridică asupra acelor teritorii. Discursul
lui Volodimir Zelenski este în afara
logicii și cronologiei istorice. Omul a vrut să marcheze data de 22 ianuarie
1919 când Republica Ucrainei de Vest
(fostele teritorii habsburgice) s-a unit cu
Republica Populară Ucraineană
(fostele teritorii țariste). Din punctul de vedere al politicii actuale
discursul lui Zelenski are sens: vrea să dea un semnal pentru reunificarea
Ucrainei cu teritoriile aflate sub controlul separatiștilor ruși de la Donețk și Lugansk. În același timp atrage atenția asupra pericolelor care
pândesc Ucraina de prin toate părțile. Dar să revenim la istorie. Din 1917 până
în 1921 teritoriul Ucrainei de azi s-a aflat într-o permanentă stare de război
civil, cu o scurtă întrerupere în timpul ocupației Puterilor Centrale (februarie-noiembrie 1918). Prima formă statală
ucraineană a fost proclamată la Kiev pe 10 iunie 1917: Republica Populară Ucraineană, ca subiect federativ în cadrul
Rusiei. Kievul a emis atunci pretenții asupra Basarabiei, ceea ce a grăbit
formarea de structuri politice la Chișinău. După lovitura de stat bolșevică de
la Sankt Petersburg, Kievul a vrut să se desprindă de Rusia și bolșevicii au
proclamat pe 25 decembrie 1917 la Harkov Republica
Sovietică Ucraineană. Și a început războiul civil, pe lângă trupele
regulate ale Kievului și bolșevicilor au intrat în luptă și tot felul de
hatmani care își schimbau destul de des fidelitatea. În februarie 1918 Germania
și Austro-Ungaria au ocupat cam tot ce înseamnă Ucraina și i-au făcut pe
bolșevici să accepte Pacea de la
Brest-Litovsk. În noiembrie 1918, după ce Puterile Centrale au pierdut
războiul pe frontul de vest, bolșevicii au intrat în forță în Ucraina, unde nu
era clar cine deține controlul: trupele germane care încă se găseau acolo, sau
structurile locale ucrainene. Pe 1 noiembrie 1918 ucrainenii din provinciile
habsburgice au proclamat Republica
Ucrainei de Vest care la 22 ianuarie 1919 s-a unit cu ce mai rămăsese din Republica Populară Ucraineană. Unirea a
fost mai mult formală, pe 2 februarie 1919 Kievul a fost ocupat de trupele
sovietice și restul Ucrainei a intrat sub control sovietic. Ca și în cazul
Basarabiei în 1917, românii din Bucovina au refuzat să accepte încorporarea
provinciei în Republica Ucrainei de Vest și au cerut sprijinul României,
trupele române au intrat în Bucovina la 11 noiembrie. Pe 28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei de la
Cernăuți a votat unirea provinciei cu România. Ideea este că intrarea
trupelor române în Bucovina și unirea cu România - noiembrie 1918 - s-au
petrecut înainte de 22 ianuarie 1919 când s-a produs ceea ce președintele
Zelenski consideră actul fondator al Ucrainei de azi. Oricum, niciuna din
structurile statele active în Ucraina în anii 1917-1921 nu a beneficiat de
recunoaștere internațională.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu