DEZGHEȚAREA ECONOMIEI - UN PROCES LUNG ȘI DUREROS!

DEZGHEȚAREA ECONOMIEI - UN PROCES DIFICIL ȘI DUREROS!

  Economia post-Covid-19 va arăta foarte diferit de cea pe care o cunoşteam înainte şi trebuie descoperită de antreprenori. Economiile din întreaga lume sunt îngheţate în majoritate, în prezent, în încercarea de a face faţă pandemiei de Covid-19, iar cele mai multe guverne menţin această stare deocamdată, ca să limiteze răspândirea coronavirusului. O analiză realizată recent de Fundaţia Pentru Educaţie Economică din SUA arată că, deşi multă lume crede că economia va fi dezgheţată la fel cum oprim şi repornim o maşină, reluarea activităţilor nu va putea fi făcută aşa, din păcate, şi nici nu va fi atât de uşoară cum se presupune. Economiştii Darcy Allen şi Aaron M. Lane, care sunt co-autori ai cărţii „Dezgheţarea: Cum să creăm o economie în creştere ridicată după pandemie”, susţin că dezgheţarea economiei va fi un proces dificil şi dureros. Potrivit acestora, economia post-Covid- 19 va arăta foarte diferit de cea pe care o cunoşteam înainte, însă nimeni nu poate şti cât de diferit. „Noua economie va trebui descoperită de antreprenori, într-un mediu de reglementare care să le permită acest lucru”, spun specialiştii citaţi, adău­gând: „Dezgheţarea necesită o reconstrucţie fundamentală a sistemului nostru de reglementare, iar această reconstrucţie ar trebui să fie orientată direct către stimularea antreprenorilor să descopere economia post-pandemie. Este uşor să ne imaginăm că o economie este alcătuită pur şi simplu din terenuri, forţă de muncă şi resurse de capital. Acestea sunt lucruri pe care le putem vedea şi atinge. Când ne gândim la o economie în acest fel, îngheţarea şi dezgheţarea par destul de simple: dacă putem să menţinem toate lucrurile fizice la locul lor - suspendate un timp - atunci cu suficiente stimulente fiscale şi monetare, le putem repune în mişcare”. Autorii subliniază, însă, că economiile sunt mult mai complexe decât atât, afirmând: „Economiile sunt - fundamental - formate din modele specializate şi comerţ. Aceste modele sunt conectate prin contracte şi instituţii de-a lungul lanţurilor lungi de aprovizionare, globalizate. Aceste modele sunt descoperite şi redescoperite în mod constant de antreprenori”. Conform analizei, oricare ar fi fost modelele economice pe care le-am avut înainte de pandemie, ele nu mai sunt eficiente post-pandemie. „Este posibil ca guvernele să fi îngheţat economia, dar guvernele nu pot îngheţa timpul”, scrie sursa, precizând: „Partea de cerere din economie este în continuă schimbare. Pentru început, bugetele gospodăriilor s-au schimbat (în bine sau în rău). Planurile de vacanţă au fost anulate. Nunţile au fost amânate. Deciziile de investiţii au fost puse în aşteptare. Preferinţele s-au schimbat în perioada de izolare. În timp ce unele gospodării vor fi mai prudente în ceea ce priveşte cheltuielile, altele vor recupera timpul pierdut. Aceste noi priorităţi pe partea de cerere vor apărea în moduri imprevizibile”. 

„Antreprenorii, nu planificatorii centrali, vor sincroniza din nou modelele economice”: Studiul menţionează că, pe partea ofertei, întreprinzătorii au sarcina creării unui mediu radical diferit. „Multe firme care s-au închis nu se vor mai deschide vreodată. Furnizorii şi clienţii existenţi vor trebui acum să încheie noi contracte şi să creeze noi relaţii”, spune analiza, continuând: „Bunurile de capital şi alte active comerciale vor fi lichidate. Cei care dobândesc active aflate în dificultate le vor da o nouă utilitate. Toate aceste procese sunt dificile, deoarece economiile şi întreprinderile se vor dezgheţa la viteze diferite”. Modelele noastre economice sunt profund desincronizate, conform sursei, care adaugă: „Antreprenorii, nu planificatorii centrali, vor readuce aceste modele în modul de sincronizare. Problema dezgheţării economiei este una de descoperire antreprenorială, deoarece modelele existente vor trebui să se adapteze cerinţelor consumatorilor post-Covid-19. Antreprenorii sunt cei care trebuie să creeze noile tipare de specializare şi comerciale care ne pun pe calea spre prosperitate. Întreprinderile care îşi regândesc procesele de producţie şi deciziile de angajare vor face acest lucru într-un mediu extrem de incert”. Pe măsură ce antreprenorii se vor adapta, dezgheţarea economiei va fi dezordonată şi haotică, potrivit sursei, care menţionează că această dezordine nu se rezolvă prin noi cheltuieli guvernamentale, reducerea ratelor dobânzilor sau prin planificarea centrală. „Guvernele ar trebui să urmărească crearea unui mediu de reglementare care să aibă în atenţie adaptarea antreprenorială. Acest mediu de reglementare trebuie dezvoltat în jurul a trei principii de bază, care să stimuleze antreprenoriatul: inovaţie fără autorizaţie, diversitate instituţională şi guvernanţă privată”, atrag atenţia autorii analizei, aducând argumente pentru fiecare dintre principiile enumerate. 

Inovaţie fără autorizaţie: În primul rând, spun specialiştii, factorii de decizie ar trebui să adopte o poziţie deschisă faţă de inovaţia fără autorizare. Autorii analizei precizează: „Ştim că dezgheţarea ar trebui să fie un proces de ajustare şi inovare. Ştim, de asemenea, că guvernele tind să reducă noile inovaţii tehnologice prin adoptarea unui principiu de precauţie. Adică, guvernele reglementează, impozitează şi interzic noile tehnologii din cauza ipoteticelor prejudicii viitoare (de exemplu, preocupări legate de confidenţialitate). Autorităţile nu reuşesc să aprecieze motorul prosperităţii, care este schimbarea tehnologică şi modul în care acest proces necesită experimentare. Susţinem că guvernele ar trebui să permită inovarea în mod implicit - adică fără autorizare”. Barierele de reglementare împiedică antreprenorii să se adapteze, potrivit analizei, care adaugă: „Nu ne putem permite să încercăm să dezgheţăm economia în baza reglementărilor complexe ale statului. Multe modele economice pre-Covid-19 au fost înscrise în mii de pagini de legislaţie şi reglementare. Pentru a dezgheţa eficient economia, guvernele ar trebui să apeleze la înlăturarea multor bariere care împiedică intrarea competitivă pe noi pieţe, permiţându-le antreprenorilor să inoveze”. 

Diversitate instituţională: În al doilea rând, spun autorii studiului, factorii de decizie ar trebui să adopte diversitatea instituţională: „Atunci când guvernele din întreaga lume au îngheţat economiile, au făcut acest lucru prin intermediul ordinelor centralizate. Ca să facă faţă crizei din sănătate, autorităţile au aplicat reguli generale în toate jurisdicţiile, suprimând activitatea economică. Abordarea dezgheţării unei economii ar trebui să fie opusă: nu avem nevoie de mai multă centralizare, avem nevoie de mai multe experienţe politice autonome”. Guvernele ar trebui să transfere puterea decizională către administraţiile locale sau, în cazul federaţiilor, către cele statale, astfel încât acestea să conducă procesul de dezgheţare a economiei, menţionează analiza, consemnând: „Nu doar antreprenorii se confruntă cu incertitudinea, ci şi factorii de decizie. Aşa cum sunt necesari mulţi antreprenori pentru a crea noi tipare economice, aşa este necesară diversitatea şi în elaborarea politicilor. Asta înseamnă că modul de reglementare de după pandemie va fi dezordonat, diferite jurisdicţii urmând să facă alegeri diferite. Dar, beneficiul diversităţii instituţionale este că alegerile pe partea de reglementare vor fi luate în baza cunoştinţelor locale, a condiţiilor locale, şi vor fi adaptate la circumstanţele particulare ale fiecărei jurisdicţii”.

Guvernanţa privată: Analiza susţine că guvernele ar trebui să faciliteze apariţia guvernanţei private. „Economia instituţională comparativă ne învaţă că nu numai autorităţile pot guverna, dar şi persoanele fizice se pot uni în mod voluntar ca să ofere guvernanţă”, scriu autorii, subliniind: „De exemplu, apariţia de noi platforme digitale şi economia bazată pe partajare sunt centrate pe mecanisme de guvernanţă, cum sunt ratingurile de reputaţie. Mai recent, progresele în tehnologii de încredere precum blockchain-ul prezintă noi modalităţi de a rezolva problemele în mod privat. Aceste progrese tehnologice nu sunt doar limitate de reglementările guvernamentale, ci concurează în mod direct cu ele”. Analiza aduce în atenţie faptul că pandemia de Covid-19 a izbucnit într-un moment de vârf al revoluţiei digitale, menţionând: „Guvernele ar trebui să adopte potenţialul noilor tehnologii digitale pentru rezolvarea problemelor fundamentale - de la registrele de proprietăţi la contracte inteligente cu autoexecutare - făcute anterior de către guverne. Guvernanţa privată poate extinde concurenţa în structurile instituţionale ale economiei”. Concluzionând, analiza arată că principiile inovaţiei fără autorizare, diversităţii instituţionale şi guvernanţei private pot ghida factorii de decizie în dezgheţarea economiei, care, deocamdată, este un proces în aşteptare. În cele din urmă, specialiştii spun că acest proces ar trebui să fie ghidat de înţelegerea faptului că dezgheţarea unei economii este un proces antreprenorial, iar rolul guvernelor este să ofere un mediu de reglementare care să faciliteze un proces adaptativ şi dinamic.